Capcanele oraşelor inteligente şi provocările din viitor: supraveghere, confidenţialitate, protecţie

Capcanele oraşelor inteligente şi provocările din viitor: supraveghere, confidenţialitate, protecţie

Singapore FOTO EPA-EFE

Când toată lumea şi toate lucrurile sunt conectate digital, uşa este deschisă pentru tot felul de ameninţări, avertizează „Financial Times”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oraşele din întreaga lume devin tot mai inteligente. Multe dintre ele chiar s-au desemnat ca atare. Există, desigur, tot atâtea definiţii despre oraşe inteligente câte oraşe care se proclamă că sunt inteligente. În general, oraşele inteligente pun accent pe tehnologii digitale avansate menite să îmbunătăţească viaţa locuitorilor. Procesul este în plină expansiune. Potrivit unei estimări, există peste o mie de proiecte de oraşe inteligente în derulare în întreaga lume. Nivelul dezvoltării tehnologice este, de asemenea, în creştere, oraşe precum Singapore, Helsinki, Seul şi Zurich deţinând de regulă capul de afiş. În ciuda entuziasmului global pentru oraşe hiperconectate, această lume urbană futuristă are şi partea ei întunecată. Ba chiar capcanele ar putea fi în curând mai mari decât presupusele beneficii, scrie Financial Times.

Asta pentru că „inteligent” poate deveni sinonim cu „supraveghere”. Oraşe din cel puţin 56 de ţări din întreaga lume au implementat tehnologii de extragere automată a datelor, recunoaştere facială şi alte forme de inteligenţă artificială. Supravegherea urbană este o industrie de miliarde de dolari, condusă de companii chinezeşti şi americane, precum Axis, Dahua, Hikvision, Huawei şi ZTE. Fie că se află în China sau în altă parte a lumii, oraşele inteligente sunt de obicei prezentate în termeni blânzi, cu promisiuni liniştitoare, precum că ar fi mai curate şi mai sigure. Totuşi, într-un număr tot mai mare de locuri, din New York până în Hong Kong, există îngrijorări din ce în ce mai mari cu privire la modurile în care avansarea supravegherii invadează libertatea de exprimare, confidenţialitatea şi protecţia datelor. Dar adevărul este că recunoaşterea facială şi tehnologiile conexe ei sunt departe de a fi cele mai îngrijorătoare componente ale oraşelor inteligente.

Riscuri

O parte din ceea ce se presupune că face oraşele mai inteligente este implementarea şi integrarea tehnologiilor de supraveghere, cum ar fi senzorii şi sistemele de colectare a datelor biometrice. Senzorii formează baza reţelei inteligente şi fac totul, de la funcţionarea farurilor şi optimizarea parcărilor şi a traficului până la detectarea criminalităţii. Unele oraşe adoptă aceste platforme în grabă. Shanghai, de exemplu, implementează în totalitate tehnologia 5G şi are camere de supraveghere la fiecare colţ. Metropola din estul Chinei a instalat recent sistemul de supraveghere publică Alibaba City Brain, format din peste 1.100 de camere cu tehnologii biometrice pentru recunoaşterea trăsăturilor feţei. O combinaţie de sateliţi, drone şi camere fixe captează peste 20 de milioane de imagini pe zi. Circulaţia autobuzelor şi a metroului şi cardurile bancare ale rezidenţilor locali sunt, de asemenea, urmărite în timp real. Şi aceste instrumente se răspândesc. Firmele chineze exportă masiv tehnologii de supraveghere în alte ţări din Asia, dar şi mai departe, în Africa şi America Latină, contribuind astfel la ceea ce unii critici numesc drept „autoritarism digital”.

Tehnologiile de supraveghere nu se limitează doar la China, care numără 18 dintre primele cele mai monitorizate 20 de oraşe din lume. Sunt răspândite şi în oraşele din SUA. De-a lungul anilor 1990 şi 2000, instituţiile de aplicare a legii şi companii au implementat numeroase instrumente de supraveghere video, aparent pentru a spori siguranţa şi securitatea, atât publică, cât şi privată. Atacurile din 11 septembrie şi Patriot Act din SUA au accelerat răspândirea lor. Totuşi, suportul pentru sistemele de recunoaştere facială pare să fie în declin, San Francisco fiind primul oraş important al ţării care a interzis agenţiilor sale să le folosească, în 2019.

În America de Nord şi Europa de Vest, marea îngrijorare legată de oraşele inteligente este că tehnologia de supraveghere implementată pentru dezvoltarea lor ar putea permite colectarea, păstrarea şi utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal de către oricine, de la instituţii de aplicare a legii până la companii private. Dezbaterile se axează pe felul în care acest instrument poate afecta confidenţialitatea. În plus, există şi îngrijorări legate de părtinirea rasială a tehnologiilor de recunoaştere facială, care i-ar discrimina în special pe asiatici şi afro-americani. Acesta este motivul pentru care alte 13 oraşe din SUA au urmat în ultimii doi ani exemplul San Francisco cu privire la interzicerea tehnologiilor de recunoaştere facială. În schimb, în ​​China, acest aspect nu reprezintă o preocupare, fiind chiar brevetat, comercializat şi inclus în bazele de date ale poliţiei.

Nepregătiţi pentru continuarea revoluţiei digitale

În afară de aspectele etice, oraşele inteligente sunt expuse unor riscuri pentru care nu sunt pregătite în acest moment, notează „Financial Times”. Multe dintre aceste oraşe se apropie de „prăpastia internetului obiectelor”, o reţea de dispozitive inteligente interconectate care prezintă riscuri fără precent în cazul în care nu sunt securizate adecvat. Nu vorbim doar despre dispozitive de supraveghere în timp real, cum ar fi sateliţi, drone şi camere cu circuit închis. Până în 2025, ar putea exista peste 75 de miliarde de dispozitive interconectate în întreaga lume, pe multe dintre ele lipsind chiar şi cele mai rudimentare măsuri de protecţie, ceea ce le-ar face vulnerabile actorilor maligni. Prin urmare, oraşele sunt complet nepregătite pentru continuarea revoluţiei digitale.

Ori sute de oraşe din întreaga lume au raportat deja atacuri care au vizat site-uri municipale, centre de apeluri de urgenţă, sisteme de sănătate şi servicii de furnizare de electricitate sau apă. Atunci când securitatea oraşului ar fi compromisă şi confidenţialitatea datelor ar fi periclitată, oamenii s-ar putea simţi nesiguri şi mai puţin înclinaţi să recurgă la asistenţă medicală online, servicii de utilităţi publice digitalizate, servicii bancare la distanţă sau iniţiative ecologice - principii cheie ale oraşului inteligent. Deşi nu toate ameninţările digitale pot fi contracarate, totuşi oraşele trebuie să se doteze cu capacităţi de a descuraja atacurile şi de a le răspunde, dar şi de a se recupera cât mai repede cu putinţă şi total în urma lor, păstrând în acelaşi timp, cât mai bine posibil, protecţia datelor şi confidenţialitatea. Pentru a deveni mai inteligente, oraşele trebuie să îşi cunoască punctele oarbe, conchide „Financial Times”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările