N-avem bani de WC-uri în curtea şcolii, dar Guverne succesive ale României au găsit un miliard de dolari pentru licenţele Microsoft vândute la suprapreţ, cu promisiunea mincinoasă a intrării-n spaţiul Schengen!

Cu vreo doi ani în urmă, Jean-Claude Juncker tămâia statuia lui Karl Marx ridicată la Trier cu bani chinezeşti, iar deunăzi Bill Gates lăuda politica gangsterilor din Beijing la adresa populaţiei înfometate şi terorizate din Wuhan.

Cu vocea lui subţire, stridentă şi enervantă, fondatorul Microsoft ocupă timpul de emisie al televiziunilor oferind, mai nou, „soluţii” din recuzita unui Streinu-Cercel. Îl vezi cum pontifică — urbi et orbi — numai pe subiecte controversate: controlul populaţiei, programe obligatorii de vaccinare, sterilizarea femeilor africane. Ce-l recomandă pe Gates să vorbească despre aceste subiecte? De ce oare, în loc de sterilet şi prezervative, n-ar promova studiul matematicii, vioara ori limba latină? Ce-l califică pe vechiul specialist în sisteme de operare, Cloud sau inteligenţă artificială să peroreze pe tema Covid-19?

E clar: ca şi George Soros, magnatul Bill Gates simte că America e neîncăpătoare pentru ambiţiile sale de multimiliardar infailibil. De aici şi declaraţiile despre „măreţele realizări” ale regimului de la Beijing şi despre priorităţile biopolitice ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Dar ce stă în spatele acestui personaj căruia Partidul Comunist Chinez îi întinde, literalmente, covorul roşu? Epopeea unei corporaţii care, de pe la mijlocul anilor 1990, nu mai reprezintă deloc economia de piaţă şi libertatea antreprenorială. Ştim scandalurile de corupţie ale Microsoft înregistrate-n Turcia, Arabia Saudită sau Ungaria. Oamenii lui Gates au vândut la suprapreţ milioane de licenţe prin metode cvasi-monopoliste care ucid concurenţa (Linux, să spunem) şi care se menţin pe piaţă nu prin inovaţie, ci prin aranjamente politice dubioase cu regimuri iliberale sau cu dictaturi brutale.

Şi la Bucureşti, din Palatul Victoria s-au angajat plăţi de sute de milioane de euro pentru „securizarea informatică” a României în scopul unei iluzorii accesări a spaţiului Schengen. Vă rog să-i întrebaţi pe tiriştii din Nădlac sau vama Borş dacă a meritat... Puteam construi peste 1000 de şcoli (cu WC inclus) în loc să plătim la suprapreţ nişte banale programe de calculator. Niciodată Bill Gates nu s-a delimitat de şpăgile date şi luate pentru produsele companiei sale.

În China comunistă, Microsoft a cooperat activ cu un regim criminal pentru a cenzura informaţia. Degeaba se laudă fundaţia Gates cu „fapte bune” în lumea a treia, dacă în spate stau tunuri de miliarde.

Nuca de pe coliva reputaţiei acestui personaj: zilele acestea, a preaslăvit modul în care China a combătut epidemia de coronavirus. Jalnic apus de carieră pentru o minte care promitea, în prima tinereţe, să slujească idealul nonconformist al transparenţei şi al libertăţii. Bill Gates, mă tem, este un lup în blană de oaie. E doar una dintre vocile elitelor de la Davos — a magnaţilor corporatişti care socot astăzi complet primitiv şi demodat ataşamentul omului de rând faţă de comunităţile naturale: copiii şi bătrânii, familia nucleară, breslele, cluburile de dezbateri, asociaţiile civice, bisericile şi naţiunea ca întreg. De aici şi proslăvirea structurilor globaliste — ONU sau OMS — care nu stau sub incidenţa „învechitelor” noţiuni de tipul „legitimităţii democratice”, „echilibrului constituţional” ori „separaţiei puterilor” („checks and balances”).

Ne scârbeşte libertatea de expresie, acceptăm controlul biopolitic asupra minţilor şi asupra trupurilor noastre şi, dacă-i nevoie, ne vindem sufletul (ca şi savanţii economişti plagiaţi de Robert Negoiţă) pentru 30 arginţi...