Din această perspectivă, pentru informarea obiectivă a celor interesaţi de derularea rapidă a evenimentelor din ţara vecină, am optat pentru reproducerea unei stenograme de interes general. 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (13 martie, ora 21:04) -"Euroatlantica"

Realizator: Radu Dobriţoiu - Vom discuta şi în această seară despre situaţia din Ucraina, subiect principal pe agenda "Euroatlantica". Mai multe evenimente au avut loc astăzi şi în ultimele zile în contextul tendinţelor de secesiune ale autorităţilor din Peninsula Crimeea. Parlamentul de la Kiev a votat astăzi crearea unei Gărzi Naţionale din care ar putea să facă parte până la 60.000 de persoane. În timp ce Parlamentul European a cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei. Tot astăzi, primele şase avioane F 16 din Forţele Aeriene Americane au ajuns în Polonia, iar la Berlin Angela Merkel a avertizat Rusia asupra unor consecinţe grave, pe care le va avea o continuare a acţiunii în Ucraina. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA, pentru a asculta în următoarele 23 de minute emisiunea "Euroatlantica". Invitat în studioul RRA, colonelul, în rezervă, Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare, analist militar, bună seara.

Ion Petrescu: Bună seara şi felicitări pentru operativitate având în vedere că emisiunea dvs este difuzată la câteva ore distanţă după ce 85.000 de militari ruşi sunt acum în stare de alarmă la graniţa Ucrainei, iar 50% din exerciţiile pe care le vor desfăşura în următoarele zile vor fi pe timpul nopţii.

Realizator: Aşadar, revenim domnule colonel cu acest subiect fierbinte. Toate se întâmplă joia, când se difuzează la RRA "Euroatlantica".

Ion Petrescu: Aveţi un fler de când aţi fost în Irak şi în Afganistan, prindeţi momentul - ca şi atunci - când este fierbinte.

Realizator: Colegele din regia de emisie, Mariana Bojenaru şi Adriana Nica îmi confirmă că avem legătura la Kiev cu trimisul special Alexandru Beleavschi. Bună seara Saşa. 

Redactor: Bună seara.

Realizator: Saşa, te rog pentru început să ne faci o sinteză cu ultimele informaţii de la Kiev.

Redactor: Astăzi, la Kiev, Rada Supemă a votat înfiinţarea Gărzii Naţionale, reînfiinţarea acestei structuri, care, potrivit declaraţiilor preşedintelui interimar Alexandr Turcinov va fi formată din 60.000 de persoane, pe bază de voluntariat, inclusiv persoanele care astăzi fac parte din formaţiunile paramilitare ale Maidanului. Înfiinţarea Gărzii Naţionale a fost discutată mai demult timp şi după mai multe semnalmente pare a fi o mobilizare parţială mascată, pentru că Ucraina nu îşi permite, cel puţin conform declaraţiilor oficiale, să procedeze la o mobilizare oficială, pentru simplul motiv că aceasta ar fi posibilă într-o stare excepţională, ceea ce ar prejudicia alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai. Ori, Kievul suspectează Rusia că doreşte să submineze, să spunem aşa, aceste alegeri. Astăzi, preşedintele interimar Turcinov a confirmat că data alegerilor a fost fixată definitiv, ele vor avea loc pe 25 mai, asta în pofida faptului că o parte din deputaţii de opoziţie au introdus în Rada Supremă o moţiune, prin care ar dori să mute aceste alegeri în luna decembrie, aşa cum era prevăzut în acordul semnat iniţial de Ianukovici, cu fosta opoziţie. De asemenea, Rada Supremă astăzi a votat un apel adresat ONU pentru a lua în discuţie situaţia din Ucraina şi evident a se pronunţa în favoarea integrităţii şi suveranităţii Ucrainei şi de asemenea a făcut uz de dreptul său de a-l însărcina pe Alexandr Turcinov să se adreseze SUA şi Marii Britanii, ca semnatari ai Memorandumului de la Budapesta. Turcinov a spus că va fi un asemenea gest, de a cere inclusiv asistenţă militară tehnică, logistică, pentru că starea armatei ucrainene este destul de precară. Nu este vorba de trimiterea de trupe în Ucraina, este vorba de ajutor tehnico-militar. De asemenea, parlamentarii ucraineni au cerut sau mai bine zis au propus ca actuala conducere executivă să se adreseze "unor state sau structuri regionale de securitate, în vederea asigurării securităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei". În ceea ce priveşte manevrele de la graniţa ucraineană circulă foarte multe zvonuri, foarte multe cifre. Ministrul ucrainean al apărării vorbea de 220.000 de militari ruşi, care fac exerciţii la graniţele cu Rusia. Şeful Consiliului Securităţii şi Apărării Naţionale vorbea de o cifră de 80.000. Ceea ce este în mod cert confirmat astăzi este că trupele de elită, cele mai apte de luptă şi gata să intre imediat în luptă, şi anume trupele de paraşutişti, au început cele mai ample exerciţii militare din ultimii 20 de ani. Este vorba de 4 mii de persoane. Este interesant că ...

Realizator: Vorbim despre trupe ruseşti, Şaşa, nu?

Reporter: Da, da. Sunt trupele ruseşti care... este interesantă aria acestor exerciţii, o parte din aceste trupe au executat desantări în Arctica, iar o parte va executa acelaşi lucru, 1.200 de persoane, în zona Rostov pe Don, care este o regiune ...

Realizator: Foarte aproape de graniţa cu Ucraina.

Reporter: De fapt, chiar la graniţa cu Ucraina.

Realizator: Saşa, o întrebare: pe agenţii a apărut şi informaţia potrivit căreia Rusia a fost de acord ca un avion ucrainean să primească dreptul de survol, pentru a cerceta şi a vedea, a obţine informaţii despre aceste exerciţii, este adevărat?

Reporter: Da, am dat şi noi această ştire, este de câteva zile, a fost o cerere a Ucrainei exact în acest context, pentru a vedea câte trupe ruseşti se află la graniţă. Rusia a acceptat acest zbor, nu se ştie dacă a avut loc, nu există informaţii, în cadrul "Acordului pentru cer deschis". Dar acceptul oficial al Rusiei există.

Realizator: Bun. Îţi mulţumim, o să revenim la tine spre finalul emisiunii, spre finalul dezbaterilor. Domnule colonel Petrescu, iată situaţia la graniţa dintre Ucraina şi Rusia se înrăutăţeşte, putem spune. Pe de altă parte, vedem cum pe zi ce trece situaţia, chiar şi pe arena internaţională, se deteriorează şi ne referim aici la relaţia dintre Rusia şi puterile occidentale, dar până acum nimic foarte concret împotriva Moscovei, cu toate că Rusia face paşi concreţi în Crimeea şi nu mă refer aici numai la autorităţile din Crimeea, la parlamentul din Crimeea, ci şi la trupele ruseşti care sunt deja prezente în Peninsula Crimeea şi, iată, fac aplicaţii de anvergură în proximitatea Crimeei, la Rostov pe Don.

Ion Petrescu: Da. Astăzi am primit de la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, prin e-mail, primul număr al unui newsletter dedicat ocupaţiei ruse din Ucraina. Newsletter-ul are drept titlu "Ucraina sub atac". Sunt date şi fotografii ale militarilor fără însemne, dar pe care şi acest newsletter consideră că aparţin Federaţiei Ruse.

Realizator: Un parlamentar rus, direct sau indirect, a confirmat astăzi că este vorba de trupe ruseşti.

Ion Petrescu: Mai mult, reprezentanţii OSCE care, după cum ştiţi, au încercat de cinci ori să intre pe teritoriul Peninsulei Crimeea şi tot de atâtea ori au fost respinşi, ba la un moment dat au fost trase şi focuri de armă pentru descurajarea tentativelor lor, altfel în baza unui mandat internaţional, au confirmat faptul că aceste trupe, fără nici o putinţă de tăgadă, aşa cum am anunţat noi primii, în România, în emisiunea "Euroatlantica" anterioară, sunt trupe ruseşti de elită.

Realizator: Şi pentru că aţi vorbit de OSCE, este o ştire sosită cu puţine minute în urmă, pe agenţiile de presă, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a lăudat astăzi reţinerea de care au dat dovadă forţele ucrainene în Crimeea, care a permis să se evite vărsarea de sânge, ceea ce este aproape un miracol, relatează Agenţia France Press. Iată că situaţia se dezvoltă din ce în ce mai mult, anticipam, domnule colonel, în urmă cu două ediţii, chiar conchideam "Euroatlantica" cu o întrebare: dacă se îndreaptă Peninsula Crimeea spre secesiune?

Ion Petrescu: Iată că acum răspunsul este clar afirmativ, nu se mai îndoieşte nimeni că, la ceea ce va fi clar o parodie de referendum, duminică, peste 90% din cei care vor pune buletinele de vot în urnă vor spune "da" unei tranziţii spre Federaţia Rusă. Practic, ruperea de statul ucrainean, un stat european, suveran, independent şi a cărei integritate teritorială a fost reiterată ca o necesitate, de preşedintele Barack Obama la întâlnirea cu premierul de la Kiev...

Realizator: De ieri, vă referiţi la întâlnirea de ieri.

Ion Petrescu: Da. Şi mă refer pentru că vocea Americii contează, în contextul în care, la ora actuală, trebuie să recunoaştem, Rusia vrea un singur interlocutor de care aparent ţine seama, Statele Unite, dovadă că mâine se vor întâlnii secretarul de stat american John Kerry cu omologul său rus, sobrul ministru de externe, Serghei Lavrov.

Realizator: Înainte de a ne îndrepta spre Parlamentul European, de unde am primit o corespondenţă pentru "Euroatlantica", semnată de Cerasela Rădulescu, aş dori să trec în revistă cele mai noi informaţii despre evoluţia situaţiei din Ucraina sau impactul acestei tensiuni în regiune. Bursa din Rusia a încheiat tranzacţiile de astăzi la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, iar obligaţiunile guvernamentale au fost tranzacţionate în scădere, în aşteptarea referendumului care va avea loc, duminică, în Crimeea - transmite Bloomberg. Primele şase avioane de vânătoare americane F-16, din cele 12 în total, pe care SUA urmează să le trimită în această săptămână în Polonia, au aterizat, astăzi, la Baza militară Lask, din Polonia (pe hartă fiind marcată  32 Tactical Air Base).

Occidentalii studiază posibilitatea de a supune votului Consiliului de Securitate al ONU o rezoluţie prin care să reacţioneze faţă de referendumul prevăzut duminică în Crimeea, chiar dacă Rusia poate opune un vot de veto acestui text - relatează Agenţia France Presse. Oligarhul ucrainean Dimitro Firtaş, un apropiat al clanului preşedintelui ucrainean demis, Viktor Ianukovici, a fost arestat la Viena - a anunţat astăzi Agenţia de Presă Austriacă (APA). Majoritatea germanilor se opun sancţiunilor economice împotriva Rusiei şi consideră că guvernul de la Kiev este responsabil de criza ucraineană - potrivit unui sondaj publicat azi, de cotidianul Handelsblatt - relatează Agenţia France Presse. Şi parlamentul Ucrainei a aprobat astăzi crearea unei Gărzi Naţionale, din care ar putea să facă parte până la 60 de mii de persoane, în contextul în care noua putere ucraineană se teme de pătrunderea armatei ruse pe teritoriul de est al ţării. Cancelarul german Angela Merkel a avertizat, azi, Rusia, asupra unor consecinţe grave, pe termen lung, pe care le va avea pentru Moscova o continuare a acţiunii sale în Ucraina. Şi, în fine, dar nu în cele din urmă, România consideră ilegitimă iniţiativa parlamentului din Crimeea, de a adopta o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina în perspectiva referendumului anunţat pentru 16 martie - a declarat, ieri, la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu. Iată această dată importantă pentru viitorul regiunii şi dezvoltarea stabilităţii în această zonă. 16 martie, acest referendum programat de parlamentul din Crimeea, pentru a decide în cele din urmă secesiunea şi alipirea la Federaţia Rusă. 

Ion Petrescu: Pomeneaţi de Garda Naţională şi aş vrea să informez ascultătorii acestei emisiuni, urmărită şi de diplomaţii militari din capitala României, că Gardă Naţională a dorit şi generalul Degeratu, pe timpul cât era şeful Statului Major General, iar la un dialog recent, într-un studio de televiziune, la care a participat şi generalul Alexandru Grumaz, cu care realizez o emisiune dedicată comunităţii militarilor şi celor care lucrează în servicii şi au încă multe de spus, generalul Degeratu a lansat următorul semnal, care trebuie să dea de gândit celor care vor să compare evenimentele. De fiecare dată când apare o nouă olimpiadă se întâmplă ceva în apropierea statelor care au graniţă cu Rusia - în 2008 a fost Georgia, iată, acum Ucraina - motiv de a privi cu circumspecţie declaraţiile de statuare a unor lucruri care să nu aibă niciun fel de consecinţe politice, economice.

Realizator: Bine, Georgia a organizat şi Eurovisionul, şi atunci s-au întâmplat nişte lucruri.

Ion Petrescu: Este adevărat că preşedintele Barack Obama, ca şi secretarul de stat John Kerry , au precizat clar că nu se pune problema, în acest moment, decât de sancţiuni de ordin politic şi economic. Au anunţat chiar că singurii de pe lista actuală a Administraţiei Prezidenţiale şi de pe lista guvernului de la Moscova care nu vor fi supuşi unor sancţiuni şi restricţii individuale sunt preşedintele Vladimir Putin şi ministrul de externe Serghei Lavrov, pentru a avea două uşi deschise spre dialog. Dar, în acelaşi timp, trebuie să ştiţi că există deja o preocupare americană pentru întărirea dispozitivelor de pază a locaţiilor în care se află bombe nucleare americane în Europa - şi este vorba de 186  -, deoarece se constată că în noile condiţii lucrurile nu pot fi, pe termen lung, la nivelul securităţii cerute şi atunci s-a hotărât să se aloce o sumă imensă de bani - 154 miliarde de dolari -  pentru ca numărul de bombe care există pe continentul european să fie asigurat în situaţii de criză nedorite, trimiterea la cea actuală fiind foarte clară. Şi ar mai fi ceva: pentru prima dată, republicanii au pus problema reîntoarcerii la sistemul de apărare al NATO pe care l-a gândit Bush. Este primul element care se compară acum. Ceea ce susţine secretarul general adjunct al NATO, Vershbow, care a fost şi la Deveselu, şi merge pe varianta Obama, a unui sistem pe care nu-l mai discutăm acum, şi ceea ce a avut Bush, un sistem mult mai întărit de apărare al aliaţilor cu care Moscova, la timpul respectiv, nu a fost de acord.

Realizator: Şi trebuia să înceapă cu Polonia. Ne aducem aminte acel sistem şi România nu era în cărţi la...

Ion Petrescu: Dar era Cehia.

Realizator: Da. Să ne îndreptăm din nou spre Ucraina, domnule colonel Ion Petrescu. Ucraina, în acest moment, real sau ireal, are doi preşedinţi.

Ion Petrescu: Este adevărat şi din acest punct de vedere aţi fotografiat, ca un jurnalist obiectiv, un lucru care ar trebui rezolvat prin tratative. Pe de-o parte, este preşedintele care se află în Rusia, care...

Realizator: Care a fost ales de ucraineni.

Ion Petrescu: De popor şi care a fost declarat în urma plecării din Kiev ca nemaiîndeplinind funcţia de şef al statului şi preşedintele interimar.

Realizator: Care a fost ales de parlament şi nu de popor.

Ion Petrescu: Vestea proastă este că, practic, nu s-a ajuns la o negociere. Ruşii au promis un compromis. Au promis să recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale din Ucraina, dacă acestea vor fi nu acum organizate, ci în decembrie, până atunci urmând să se reîntoarcă la Kiev preşedintele care...

Realizator: Ianukovici.

Ion Petrescu: Da. Nu s-a ajuns la o înţelegere. Vom vedea mâine dacă mai există vreo şansă în dialogul dintre John Kerry şi Serghei Lavrov, ca să se ajungă la minimum de compromis.

Realizator: Sigur, dar în aceste condiţii Rusia nu poate susţine că orice act încheiat de actualul preşedinte, votat de parlamentul de la Kiev este nul?

Ion Petrescu: Pe mine mă îngrijorează sincer acest rând din buletinul pe care mi l-a transmis Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, unde se spune că Vladimir Putin i-a zis textual şefului comunităţii tătare, venit din Crimeea şi care mâine se va ...

Realizator: Să spunem că în Crimeea este o importantă comunitate tătară, pe lângă cea rusofonă.

Ion Petrescu: De care Turcia are grijă, de o manieră diplomatică şi de monitorizare...

Realizator: Ne aducem aminte de Hanatul Crimeii.

Ion Petrescu: Da, dar ne aducem aminte şi de Turcia, stat membru NATO, care este foarte atentă la tot ce i se întâmplă comunităţii de tătari din Crimeea, iar Vladimir Putin...

Realizator: Şi aşa ajungem, domnule colonel, la Soliman Magnificul, a cărui cadână era din Crimeea.

Ion Petrescu: Îmi place comentariul dumneavoastră, e savuros, dar m-a pus pe gânduri şi chiar m-a întristat faptul că Vladimir Putin i-a zis şefului comunităţii tătarilor că, pentru Rusia, “Proclamarea independenţei Ucrainei nu a fost chiar legală”. Acest "chiar legală" ar trebui să fie un semnal de alarmă şi să aprindă beculeţe roşii în cabinetele adecvate din Europa.

Realizator: Bun, vorbim despre un "han tătar", aşa că e greu de înţeles ce înseamnă independenţă, când ei sunt într-o perpetuă mişcare. Parlamentul European a cerut astăzi ca Uniunea Europeană să adopte, în cel mai scurt timp, noi sancţiuni împotriva Rusiei, precum un embargou asupra armelor şi sancţiuni economice, dacă situaţia nu se calmează în Crimeea. După o primă serie de măsuri decise săptămâna trecută, precum suspendarea negocierilor în materie de vize, eurodeputaţii apreciază că, în absenţa calmării situaţiei sau în cazul anexării Crimeei, Uniunea trebuie să adopte, în cel mai scurt timp măsuri adecvate, precum un embargou asupra armelor şi tehnologiilor cu dublă utilizare, civilă şi militară. Cerasela Rădulescu transmite de la Bruxelles.

Reporter: Rusia trebuie să-şi retragă imediat toate forţele militare de pe teritoriul ucrainean - solicită eurodeputaţii într-o rezoluţie astăzi. Ei condamnă actul de agresiune şi de invadare a Crimeei, considerându-l o încălcare a dreptului internaţional. Deputaţii denunţă referendumul organizat duminică privind aderarea Crimeei la Rusia şi consideră decizia de a declara independenţa la 16 martie drept ilegitimă şi ilegală. În plenul Parlamentului European, în timpul dezbaterii acestor rezoluţii, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso avertiza:

"Dacă în următoarele zile nu au loc negocieri semnificative şi nu vor produce efecte imediat, această situaţie va duce la aplicarea de măsuri suplimentare, iar continua deteriorare a situaţiei poate duce la consecinţe grave, care încă sper că pot fi evitate. Uniunea Europeană rămâne în continuare susţinătoarea unei Ucraine independente şi unite, ca şi pentru partenerii săi internaţionali"

Barroso a amintit de decizia Bruxellesului, de a oferi Ucrainei un pachet de ajutor de 11 miliarde de euro şi de a semna capitolele politice ale acordului de asociere.

În timpul dezbaterilor, eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al apărării, a vorbit despre pericolul pentru securitatea Europei, al anexării Crimeei de către Rusia.

Ioan Mircea Paşcu: "Problema serioasă este dacă Rusia are sau nu Crimeea. În 1994, Ucraina a abandonat puterea ei nucleară, în schimbul garantării independenţei şi integrităţii sale teritoriale, în prezenţa a trei mari puteri nucleare, printre care şi Rusia. În cazul în care Rusia anexează Crimeea, se creează un precedent periculos şi alte state se vor gândi de două ori înainte să renunţe la arsenalul nuclear."

Reporter: A afirmat Ioan Mircea Paşcu în plenul Parlamentului European. În rezoluţia votată astăzi, eurodeputaţii cer guvernului ucrainean să protejeze drepturile minorităţilor naţionale şi cer un nou regim privind limbile vorbite pe teritoriul său, care să ofere sprijin tuturor acelora minoritare. În acest sens, deputaţii salută decizia preşedintelui ucrainean interimar, de a respinge o lege care ar fi afectat dreptul de a utiliza limbi minoritare în Ucraina. În concluzie, Parlamentul European doreşte ca statele membre să se adreseze Rusiei cu o singură voce şi să sprijine dreptul unei Ucraine unite de a-şi decide liber viitorul. 

Realizator: Sinteză semnată pentru "Euroatlantica" de Cerasela Rădulescu. Ne îndreptăm din nou spre Kiev, unde este trimisul special Radio România, Alexandr Beleavski. Saşa, eşti cu noi în continuare, da?

Reporter: Da.

Realizator: În încheierea emisiunii aş vrea să ne spui ce crezi că se va întâmpla de acum încolo, care sunt principalele evenimente. Ştiu că există şi o întâlnire la ONU, în seara asta.

Reporter: Aş adăuga mai întâi că există un semnal din partea OSCE, venit în această seară. Un purtător de cuvânt al OSCE a spus că Rusia şi-ar fi dat acordul pentru trimiterea în Crimeea a unei misiuni de observatori. Nu este clar însă ce fel de misiune. Dacă e vorba de misiunea militară sau dacă e vorba de o misiune care să monitorizeze referendumul. Pe de altă parte, foarte multe răspunsuri sau mai bine zis o parte din răspunsurile la un finiş parţial al acestei epopei a Crimeei le vom afla mâine, la întâlnirea tripartită de la Londra, între John Kerry, Serghei Lavrov şi probabil ministrul britanic de externe, William Hague. Este ceea ce se numeşte probabil întâlnirea ultimei şanse.

Dacă citim cu atenţie declaraţiile preşedintelui Obama, în cursul întâlnirii sale de ieri cu Iaţeniuk, vom observa că liderul american a ezitat să folosească expresii foarte dure, comparativ cu Iaţeniuk. El a vorbit despre incursiunea forţelor ruse din Crimeea în afara bazelor acestora, în violarea legilor internaţionale, sigur, şi-a exprimat sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea Ucrainei, dar, pe de altă parte, a spus că secretarul de stat John Kerry se află în permanentă legătură cu omologul său rus, Serghei Lavrov, şi pentru a găsi o soluţie diplomatică acestei crize şi mâine probabil este această întâlnire a ultimei şanse, să vedem cu ce se va încheia. Dacă nu, în orice caz, analiştii de aici, cât şi cei de la Moscova sunt aproape convinşi că referendumul va avea loc; Rusia... Putin, personal, nu mai poate da înapoi. Referendumul se va termina probabil cu un rezultat foarte previzibil, se va vota în favoarea uniunii cu Rusia. În două săptămâni, spuneau autorităţile din Crimeea, se va definitiva... procesul de integrare instituţională în componenţa Rusiei. Ce se va întâmpla luni, pe 17 martie - rămâne de văzut. În orice caz, Rusia pare în acest moment gata să înfrunte aceste sancţiuni despre care se vorbeşte, dar despre care nu se ştie foarte clar la ce se vor referi.

Realizator: Mulţumim, Alexandr Beleavski. De la Kiev, în direct, la emisiunea "Euroatlantica". Domnule colonel, să ne apropiem un pic şi de interesele României în ultimele zile. S-au tot făcut speculaţii, chiar colegii de la anumite televiziuni, din presa online au făcut aşa, nişte legături, între avionul Awacs al NATO, care era într-o misiune planificată, într-un exerciţiu al Alianţei în această regiune.

Este de asemenea USS Truxtun, un vas militar american. Să recunoaştem că el nu s-a deplasat, nu a fost teleportat aici, era într-o misiune prevăzută cu mult timp înainte, toată lumea încearcă să creeze această impresie, cum că România s-ar pregăti de război, ceea ce eu nu cred că se întâmplă. Posibil s-au suprapus peste anumite manevre anticipate şi programate din timp evenimentele de acum, din Crimeea.

Ion Petrescu: Două elemente aş puncta în finalul emisiunii, sub presiunea secundelor care se scurg rapid. România este stat membru NATO şi va acţiona aşa cum va decide Consiliul Nord-Atlantic, dar eu readuc aminte ascultătorilor că, la ultima şedinţă a Consiliului de Securitate al Rusiei, Vladimir Putin râdea şi în câteva ore trupele de elită ruse ocupau parţial Crimeea.

Azi a fost o nouă şedinţă a Consiliului de Securitate al Rusiei. Tot astăzi, în urmă cu câteva ore, s-a declanşat o nouă aplicaţie, nu cu 150.000, ci cu circa 80.000 de oameni. Vom vedea, în zilele următoare, consecinţele acestor decizii.

Realizator: Încă o concluzie, la final de "Euroatlantica". Vorbeam de secesiune acum. Următoarea întrebare: ce se va întâmpla după secesiunea peninsulei Crimeea?

Ion Petrescu: De data aceasta, atât la nivelul NATO, cât şi la nivelul administraţiei americane, factorii avizaţi vor trebui, în faţa lumii civilizate, să dovedească că promisiunile anterioare, de restricţii politice, economice vor avea cel puţin o transfigurare în fapte, că aici e vorba de onoare, e vorba de apărarea aliaţilor şi e vorba de stoparea unui precedent negativ pentru Europa.