Studiu austriac despre transmiterea virusului în şcoli: Rata de pozitivare, la fel de mare la elevi şi profesori. Care sunt riscurile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un studiu austriac prezintă noi date despre riscul transmiterii de către copiii de vârstă şcolară a noului coronavirus, şi mai ales a tulpinii nou descoperite în Marea Britanie, relatează Der Spiegel.

Epidemiologul Michael Wagner, profesor de microbiologie la Universitatea din Viena, a prezentat la 4 ianuarie pe Zoom, la o întâlnire unde au participat cercetători şi politicieni, rezultatele unui studiu reprezentativ condus în şcolile din Austria.

Problema închiderii şcolilor în contextul pandemiei este o chestiune disputată în măsura în care se presupune că copiii nu pot transmite virusul în aceeaşi măsură ca adulţii sau că nu se pot infecta.

Wagner a atras însă atenţia de la mijlocul lunii decembrie că un tipar a început să apară pe parcursul studiului şi a anume dovezi că copiii sunt la fel de susceptibili să se infecteze cu singura diferenţă că ei sunt asimptomatici. Astfel, riscul ca ei să transmită virusul este ridicat. Totodată ei sunt o populaţie subtestată şi de aceea numărul copiilor infectaţi tinde şi el să fie subapreciat.

Wagner alături de alţi specialişti de la universităţile austriece au atras atenţia asupra acestor cazuri şi intenţionează să o facă în continuare după ce vor avea rezultatele unor evaluări suplimentare - profesori şi şcolari din clasele primare şi gimnaziale de la 240 de unităţi de învăţământ sunt testaţi cu teste PCR în perioada următoare.

Până în acest moment până la 1.42% din participanţii la studiu - profesori şi elevi - au fost confirmaţi pozitiv - iar rata de pozitivare a fost la fel de mare la ambele categorii. De asemenea, nu au existat diferenţe între grupurile de vârstă - contrar a ceea ce s-a crezut anterior, şi anume că copiii mici sunt în mare măsură feriţi de infecţiile cu virusul.

„Extrapolând, asta înseamnă că un copil infectat s-a aflat la fiecare a treia sau a patra clasă în luna noiembrie fără a şti că are virusul”, a spus acesta.

Or, copiii au fost în tot acest timp nişte spreaderi asimptomatici.

Studiul austriac a atras atenţia încă din fazele planificării din primăvară prin prisma modalităţii speciale în care au fost prelevate probele - prin gargara cu o soluţie salină, spre deosebire de testarea intruzivă cu ajutorul unei beţişor.

Studiul a fost demarat la sfârşitul lui septembrie şi primele probe au fost luate în octombrie. A doua etapă de teste din noiembrie a arătat clar o creştere a prevalenţei - de trei sau patru ori - în paralel cu cea naţională. Asta a dovedit că infecţiile şcolarilor a reflectat rata infectării de la nivelul ţării.

„În timpul unei carantine în care şcolile rămân deschise şi un număr mare de oameni se adună în aceste locuri, ei reprezintă un risc nu tocmai nesemnificativ de răspândire a virusului”, a explicat Wagner.

Virusologul Christian Drosten de la Spitalul Universitar Charité din Berlin, consilierul guvernului german şi cel care a recomandat închiderea şcolilor în timpul carantinei din primăvară, este de părere că datele studiului austriac sunt „importante, întrucât confirmă situaţia din Anglia, permiţând la acest moment aplicarea datelor foarte revelatoare din Anglia unei ţări în care sistemul şcolar este structurat similar celui din Germania”.

Un studiu din Anglia din lunile iunie şi iulie, când şcolile au fost redeschise, a arătat că şcolile nu sunt ferite de COVID-19 cum sperau mulţi şi că infecţiile se răspândesc printre elevi cum o fac şi în alte grupuri.

Ultima rundă a unui studiu cuprinzător, React1, efectuat în Marea Britanie, o sondare pe scară largă, reprezentativă, constând într-un screening continuu al voluntarilor prin teste, a furnizat rezultate similare. De la mijlocul lunii noiembrie şi până la începutul lui decembrie, o proporţie mare de elevi între 13 şi 17 ani au fost confirmaţi pozitiv - mai mulţi decât în alte grupuri de vârstă - şi anume unul din 50.

Apoi rata de infectare a fost dublă la cei mai săraci dintre ei, situaţie care nu se explică în mod necesar prin condiţiile diferite de igienă din şcoli, cât prin cele socio-economice, spune Peter Willeit de la Universitatea Medicală din Innsbruck, cel se află în conducerea consorţiului de oameni de ştiinţă alături de Wagner. Adică părinţii ce nu au posibilitatea de a lucra de acasă îşi trimit copiii la şcoală chiar şi dacă au unele simptome.

În plus, mai există şi tulpina B.1.1.7, noua versiune mutantă de coronavirus, identificată prima dată în Anglia şi care circulă şi în alte ţări, între care Austria şi Germania -una mai contagioasă într-o proporţie de 50 până la 70% decât celelalte. Asta s-a reflectat în faptul că lockdown-ul instituit în noiembrie nu a diminuat semnificativ pandemia spre deosebire de restricţiile anterioare, care au redus cu o treime noile cazuri. Chiar şi cu lockdown, de data aceasta rata de incidenţă s-a triplat.

Tulpina B.1.1.7 este îngrijorătoare şi pentru că se răspândeşte mai uşor în rândul copiilor şi adolescenţilor, cum arată un studiu al Imperial College London, care a surprins o schimbare în compoziţia de vârstă a persoanelor confirmate pozitiv - şi anume mai multe cazuri la cei sub 20 de ani.

„Tot aud acum relatări despre faptul că copiii sunt mult mai contagioşi acum şi contribuie la transmitere din cauza variantei B.1.1.7”, spune Deepti Gurdasani, epidemiolog la Universitatea Queen Mary din Londra. Aceasta a precizat pentru Der Spiegel că există dovezi clare din întreaga lume şi din şcolile din Marea Britanie că şcolile au contribuit semnificativ la rata transmiterii comunitare. Ea citează studii referitoare la măsura în care închiderea şcolilor a ajutat la încetinirea răspândirii infecţiei. De pildă, în SUA, unde numărul de cazuri şi ratele de mortalitate au scăzut cu până la 60%. În plus, o analiză recentă a Biroului de Statistici Naţionale a arătat că copiii de la 2 la 12 ani sunt de două ori mai susceptibil să contracteze virusul decât adulţii. Asta înseamnă că ei duc virusul acasă şi îl pot transmite fraţilor şi părinţilor. Fraţii de până la 16 ani sunt de şapte ori mai predispuşi să se infecteze.

La prezentarea studiului austriac, Martin Netzer, secretarul general al Ministerului Educaţiei, Ştiinţei şi Cercetării, , finanţator al studiului, a intervenit şi a precizat că şcolile se redeschid la data convenită, 18 ianuarie, în condiţiile în care se au în vedere măsuri de susţinere precum testarea profesorilor.

S-a pus întrebarea dacă prezenţa tulpinii britanice e un motiv suficient pentru a menţine şcolile închise - mai ales că trei din cele cinci cazuri de infecţie cu noua variantă depistate până la 4 ianuarie au fost la copii. Oficialul a comentat că „este dificil de apreciat cât este de periculoasă. Închiderea şcolilor în baza unei intuiţii pare ceva exagerat”.

Coordonatorul studiului a punctat că deşi nu se ştie dacă varianta nouă circulă deja în şcoli „se ştie totuşi ce s-ar putea întâmpla dacă nu sunt luate măsuri mai stricte de combatere. Cu cât mai mare plaja de virusuri pe care o lăsăm să circule, cu atât creşte probabilitatea unor mutaţii noi. Iar asta ne-ar putea îngreuna şi mai mult vieţile. Jucăm la ruletă.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite