Polonia şi Ungaria, şantaj la Europa

Polonia şi Ungaria, şantaj la Europa

Mecansmul este simplu, rapid şi eficient: într-o mişcare comună, Polonia şi Ungaria, folosindu-şidreptul de veto, au blocat cele două mari pachete financiare, adică bugetul multianual al UE cât şi pachetul destinat susţinerii recuperării economice a statelor europene care suferă din plin de pe urma pandemiei în curs.

Mai precis, pentru a înţelege dimensiunile problemei, prin votul celor două ţări a fost blocat pachetul financiar în valoare de 1,1 trilioane Euro reprezentând bugetul european pentru perioada 2021-2027, precum şi pachetul bugetar în valoare de 750 de miliarde Euro denumit "EU recovery fund", "fondul de urgenţă" la care avea dreptul să acceadă orice ţară europeană care respectă pachetul de drepturi fundamentale ale omului, aşa cum specficase şi o decizie adoptată de Parlamentul European cu câteva zile în urmă. 
 
Ieri însă, oficialii europeni au primit o scrisoare oficială adresată de Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, cancelarului german Angela Merkel, preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în care informa că că guvernul ungar va bloca prin veto legislaţia privind bugetul pe şapte ani al Uniunii împreună cu fondul planului de redresare, aşa scria ieri agenţia ungară de presă MTI. “Tocmai am fost informat despre ultimele evoluţii cu privire lastadiul implementării pachetului CFM/NGEU (cadrul financiar multianual şi instrumentul de redresare ” Next Generation EU “). În scrisoarea sa, premierul Ungariei a confirmat că “nu există niciun acord, până când nu există un acord cu privire la toate”. În conformitate cu acest principiu, guvernul ungar va vota împotriva tuturor elementelor din pachetul legislativ CFM/ NGEU şi va bloca prin veto elementele care necesită unanimitate, inclusiv regulamentul CFM şi decizia privind resursele proprii, a scris premierul Ungariei.
 
Bertalan Havasi, subsecretar de stat, a amintit că Viktor Orbán a atras atenţia anterior asupra faptului că pune în pericol încrederea dintre statele membre, precum şi interesele Ungariei dacă următorul buget pe şapte ani şi planul de redresare vor fi supuse unor condiţii care nu specifică presupusa încălcare a legislaţiei şi care ar  putea duce la sancţiuni bugetare arbitrare bazate pe motive politice folosind dublul standard. Valorile comune, inclusiv statul  de drept, sunt fundamentale pentru Ungaria, iar evidenţierea şi aplicarea lor trebuie făcută de maghiari, care sunt la fel de capabili ca oricare altă naţiune europeană. Poziţie foarte dură şi împărtăşită întru totul de Polonia, căci, după cele afirmate de Pawel Mucha, adjunctul şefului de cabinet al preşedintelui polonez Duda, şeful statului polonez "cu siguranţă sprijină poziţia guvernului": "este complet nerezonabil să presupunem că vom fi de acord cu reglementări care vor permite decizii arbitrare privind faptul că fondurile respective ar putea fi sau nu plătite...un asemenea mecanism nu reprezintă nici interesele Poloniei, dar nici în cel al celorlalte state europene".  
 
Polonia şi Ungaria încep acum o foarte strânsă şi periculoasă partidă de pocher diplomatic pe care sunt sigure că o vor câştiga. mizând - aşa cum au făcut-o de atâtea ori până acum - pe faptul că, dorinici să nu se angajeze în vreun scandal, colegii europeni nu-şi vor apăra până la capăt interesele şi având şi experienţa zecilor de ameninţări formulate oficial la Bruxelles şi dizolvate ca prin miracol în drumul lor până la Budapesta şi Varşovia. Pe fond, niciodată sancţionate, cum s-a cerut şi s-a promis solemn pentru derivele lor atât de serioase de la normele comunitare, spre exemplu aşa cum au fost, în viziunea Comisiei şi Parlamentului European, situaţiile din Polonia în 2017 şi în Ungaria în 2018.  
 
Într-atât de serioase încât celelalte ţări europene au căzut de acord asupra formulării acestui mecansim cu totul nou care să lege atribuirea de fonduri comunitare de respectarea drepturilor omului. Şi nu numai acum, spre exemplu în cazul accesării "planului de redresare", ci ca un criteriu general care să se aplice de acum înainte oricând, în orice situaţie în care sunt implicate fonduri comunitare.  
 
Şi astfel s-a ajuns la acest blocaj care loveşte din greu pe absolut toată lumea, inclusiv cele două ţări dar care ştiu că, oricum, aplicarea noii prevederi comunitare ar reprezenta un risc major de a pierde finanţarea comunitară (atât din bugetul comun multianual cât şi din planul de urgenţă - aproximativ 133 de miliarde în cazul Poloniei şi aproximativ 41 de miliarde Euro în cazul Ungariei. 
 
Discuţia este pusă acum de politicienii guvernelor din Polonia şi Ungaria în portativul care le convine cel mai bine, afirmând că clauza respectivă "limitează radical suvernitatea Poloniei" (Zbigniew Ziobro, ministrul polonez al justiţiei) sau reprezintă "un şantaj politic" (Judit Varga, ministrul ungar al justiţiei).  
 
Unii analişti spun însă că forţarea evidentă din partea Ungariei şi Poloniei ar avea la bază problemele foarte mari cu care se confruntă liderii partidelor aflaţi la guvernare în Polonia (care au acum sub 10% sprijin popular) şi semnalele privind un fenomen asemănător în Ungaroa pe măsură ce încep să se manifeste urmările pandemiei, încă un scandal de pomină cu cei de la Bruxelles fiind o reţetă folosită cu succes de partidele populiste de acolo. 
 
Pe de altă parte, avem mesajul din partea lui Heiko Maas, minitrul germande finanţe al cărui ţară deţine preşedenţia rotativă a UE: "Este vorba de atât de mulţi bani de care au nevoie şi îi aşteaptă atât de multe ţări din Europa, încât nu numai că avem nevoie de o soluţie, dar avem nevoie de ea rapid. Sunt sigur că vom putea face asta". 
 
Sigur că se va găsi un compromis, poate chiar unul interesant formulat, astfel încât nimeni să nu iasă cu orgoliul boţit. Cine însă are deja de suferit, din nou, este această Uniunea Europeană transformată în sac de antrenament şi, pe fond, incapabilă să impună o regulă care să fie respectată. Drept care, iată, am ajuns la stadiul în care nu există regulă care să nu poată fi încălcată sau ignorată. Când oare se va plăti pentru asta şi cât costă deja faptul că edificiul nu maie ste luat în serios nici de priprii săi membri?  

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările