Politico. Popularii europeni, în criză de lideri

Politico. Popularii
europeni, în criză de lideri

Donald Tusk şi Manfred Weber, actualii lideri ai Partidului Popular European FOTO EPA-EFE

Într-o perioadă nefericită de 13 zile, familia politică predominantă a Europei - Partidul Popular European - şi-a văzut cel mai experimentat lider, Angela Merkel, pe punctul de a părăsi scena politică şi cea mai strălucitoare nouă stea a sa, Sebastian Kurz din Austria, prăbuşindu-se pe scena politică naţională.

Ştiri pe aceeaşi temă

Odată cu retragerea Angelei Merkel din viaţa politică, conservatorii riscă să nu mai guverneze în Germania. Acest lucru ar putea afecta Partidul Popular European (PPE), care s-a trezit în criză de lideri după ce a fost propulsat de-a lungul timpului de figuri politice precum Robert Schuman, Alcide De Gasperi şi Konrad Adenauer, şi mai recent Silvio Berlusconi, Nicolas Sarkozy şi Herman Van Rompuy, relatează Politico.

PPE, care a dominat scena politică europeană timp de zeci de ani, rămâne cea mai mare facţiune din Parlamentul European, iar Ursula von der Leyen, o discipolă a Angelei Merkel, deţine şefia Comisiei Europene. Însă PPE revendică doar nouă dintre cele 27 de locuri de la masa şefilor de stat şi de guvern din Consiliul European.

Poate şi mai şocant, dacă social-democraţii reuşesc să formeze un nou guvern în Germania, aşa cum se preconizează, cea mai vestică capitală europeană cu un lider conservator la putere va deveni Ljubljana.

Este o turnură uimitoare pentru o forţă politică ce a dominat până acum măcar într-unul dintre cei mai mari membri UE: Germania, Franţa, Italia, Spania şi Polonia. „Acum nu mai avem pe niciunul dintre cei cinci mari”, deplânge un membru al PPE pentru Politico.

În timp ce Angela Merkel se retrage după 16 ani petrecuţi la şefia guvernului german, Sebastian Kurz s-a văzut nevoit să demisioneze de la conducerea guvernului austriac din cauza unor acuzaţii de corupţie.

Vai de Weber!

Voturile conservatorilor s-au dus în ultimii ani fie către mişcările populiste de dreapta, fie către ecologişti şi noile partide liberale, care se impun în mediul urban.

Pus în faţa acestei situaţii, liderul PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, vede regenerarea conservatorilor prin adoptarea unor elemente care să inspire modernitate.

În ciuda realegerii sale la şefia facţiunii PPE din Parlamentul European, Weber este perceput mai degrabă ca un simbol al problemelor partidului decât ca o cheie a renaşterii sale.

În 2019, bavarezul a fost propus drept candidat principal al PPE la preşedinţia Comisiei Europene doar pentru a fi respins în Consiliul European. Weber a revenit la postul său de lider de grup europarlamentar şi este de aşteptat să fie candidatul PPE la preşedinţia Parlamentului European în 2022, în baza unui acord de rotaţie cu socialiştii.

Însă Weber a declarat luna trecută că nu îşi mai doreşte şefia Parlamentului European şi va cere în schimb preşedinţia PPE în contextul retragerii lui Donald Tusk, fost premier al Poloniei şi preşedinte al Consiliului European, care a anunţat în iulie că va renunţa la conducerea PPE pentru a-şi concentra eforturile pentru a deveni lider pe scena politică poloneză.

Unii membri ai PPE spun pentru Politico, sub rezerva anonimatului, că şi-ar dori ca Manfred Weber să nu mai pretindă la nicio funcţie de conducere în partid, mai ales că tabăra sa conservatoare ar urma să nu mai fie la putere în Germania.

Un candidat potrivit pentru înlocuirea sa este considerat a fi Esteban González Pons, un europarlamentar spaniol care stă de mai mult timp cu loialitate în umbra lui Weber în speranţa că va ajunge la şefia PPE.

În căutarea unui lider adevărat

Unii membri ai PPE consideră că partidul are încă suficient timp la dispoziţie pentru a redeveni o forţă în unele state mari ale UE până la alegerile europarlamentare din 2024.

Un suflu de regenerare poate veni din Polonia dacă Donald Tusk reuşeşte să se reimpună ca actor politic în alegerile din 2023.

În timp ce Grecia cu greu poate fi privită ca un bastion al conservatorismului, cel puţin nu în sensul german, premierul său Kyriakos Mitsotakis este considerat un potenţial purtător al stindardului PPE. Vorbeşte limba germană şi este extrem de apropiat de vicepreşedintele Comisiei, Margaritis Schinas, unul dintre cei mai influenţi jucători de putere ai PPE la Bruxelles.

Alţi potenţiali lideri de luat în seamă sunt premierul croat Andrej Plenkovici şi fostul negociator al UE pentru Brexit Michel Barnier, în cazul în care acesta din urmă nu reuşeşte să câştige în alegerile prezidenţiale din Franţa, prevăzute să aibă loc în primăvara anului viitor.

Actualul secretar general al PPE, Antonio López-Istúriz White, un europarlamentar spaniol, este de asemenea văzut ca un potenţial candidat la preşedinţia partidului.

Până la găsirea unui lider adevărat, starea de spirit din cadrul PPE pare să se balanseze între depresie şi resemnare, notează Politico. Unii membri ai partidului spun că PPE trebuie să înveţe lecţii din eşecurile electorale recente şi să se reinventeze cât mai repede cu putinţă, în timp ce alţii sunt încrezători că pendulul va reveni în curând la centru.

„Este ceva firesc, sunt cicluri”, spune membru al PPE pentru Politico. El compară situaţia actuală din PPE cu traversarea deşertului.

„Dacă PPE va face implozie, va fi o lovitură fatală pentru proiectul european”, adaugă reprezentantul PPE.

Un alt membru PPE, dintr-o ţară nordică,este de părere că partidul trebuie să găsească o modalitate de a se moderniza. „Suntem stabili. Putem guverna. Suntem pro-europeni. Desigur, trebuie să păstrăm aceste lucruri. Dar cred că trebuie să devenim un pic mai sexy decât suntem”, conchide el.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările