Căderea cancelarului austriac Sebastian Kurz demască un sistem asemănător celui mafiot cu lideri politici şi moguli media
0
Sebastian Kurz a demisionat din funcţia de cancelar austriac, în weekend, pe fondul unei anchete de corupţie de amploare. Documentele din acea anchetă indică un sistem asemănător mafiei care implică lideri politici şi influenceri construit de-a lungul mai multor ani.
Când bomba politică a explodat la Viena, Sebastian Kurz se afla la aproximativ 20 de kilometri sud de graniţa cu Austria. Şi se afla într-un mediu în care se simte cel mai confortabil - printre liderii politici europeni, inclusiv Angela Merkel, Emmanuel Macron şi Mario Draghi. Summitul Balcanilor de Vest i-a adus pe cei mai puternici lideri din UE şi, dacă Kurz a realizat un lucru în timpul mandatului său, atunci a fost aceea să dea impresia că el şi ţara sa se numără printre greii Europei şi nu una dintre statele membre mai mici.
Miercurea trecută, la puţin timp după ora 10 dimineaţa, pe când şefii de stat şi de guvern europeni se aflau într-o şedinţă plenară, vestea a început să se răspândească la Viena şi la Brdo, unde se desfăşura summit-ul. La primele ore ale dimineţii, procuratura făcea percheziţie la Cancelaria austriacă, sediul Partidului Popular Austriac (ÖVP), condus de Kurz, la Ministerul Finanţelor şi la una dintre cele mai importante edituri din ţară. Mandatul de percheziţie, pe care publicaţia germană Der Spiegel şi cotidianul austriac Der Standard l-au văzut, acorda autorităţilor permisiunea de a confisca „date electronice şi dispozitive de stocare a datelor, servere, laptopuri, telefoane mobile şi unităţi de memorie”.
Descoperirile întâmplătoare de pe telefoanele mobile care au fost confiscate într-un caz anterior au fost cele care i-au determinat pe anchetatori să ajungă la concluzia că au suficiente dovezi pentru a merge după Kurz şi cercul său interior.
Austria se confruntă cu o aventură de stat. Miza este dacă povestea de succes orbitoare a lui Sebastian Kurz trebuie rescrisă şi dacă ascensiunea sa în vârful partidului său şi în vârful puterii de stat a fost înrădăcinată într-un sistem corupt care îi implică pe cei din jurul său, partidul său şi cei mai puternici moguli media din ţară. Acesta este, cel puţin, mesajul clar al mandatului de percheziţie obţinut de procurorii de la biroul însărcinat cu investigarea criminalităţii şi corupţiei la nivel înalt, pe scurt WKStA.
În centrul anchetei se află bănuielile că Sebastian Kurz - ca ministru de externe şi apoi cancelar – şi-a cumpărat, prin confidentul său Thomas Schmid, secretar general în Ministerul de Finanţe, o acoperire favorabilă în mediile aparţinând grupului Österreich.
Editura se află sub controlul fraţilor Wolfgang şi Helmuth Fellner. Se crede că cei doi fraţi au primit 1,33 milioane de euro, prin intermediul unor reclame achiziţionate de Ministerul Finanţelor, pe parcursul a doi ani.
Toţi cei suspectaţi au negat acuzaţiile aduse împotriva lor. Anchetatorii WKStA par însă destul de siguri pe ei. Ei spun că, cu ajutorul sondajelor de opinie publice „manipulate şi astfel falsificate” şi cu sondaje de opinie care ar fi fost pre-formulate de echipa lui Kurz şi care au apărut în cea mai mare parte în ziarul gratuit Österreich, s-a încercat influenţarea electoratului în favoarea lui Sebastian Kurz. Cu ajutorul „facturilor falsificate” pentru suma de 144.000 de euro, costurile pentru campania de imagine a Kurz au fost plătite din banii contribuabililor austrieci.
Dacă acuzaţiile sunt întemeiate, ar însemna că echipa lui Kurz a folosit banii contribuabililor pentru a cumpăra sondaje de opinie manipulate şi articole laudative, pentru a câştiga puterea - şi pentru a o păstra. Este o acuzaţie gravă, chiar şi în Austria, o ţară care s-a obişnuit cu scandalul şi favoritismele.
Anchetatorii îi acuză pe cei 10 suspecţi că au colaborat îndeaproape în cadrul schemei. Potrivit unei declaraţii WKStA, „toţi cei implicaţi ştiau” că banii publici erau folosiţi „numai în interesul lui Sebastian Kurz” şi pentru a-şi promova cariera personală. Deoarece suma implicată este „cu siguranţă mai mare de 300.000 de euro”, dacă sunt găsiţi vinovaţi ar putea primi până la 10 ani de închisoare.
”Sistemul Kurz”
Se poate „exclude” faptul că Kurz nu ar fi participat la „schemă”. Dimpotrivă, cariera incredibilă a tânărului funcţionar de partid, care şi-a întrerupt studiile universitare pentru a urma politica cu normă întreagă, a urmat în esenţă un scenariu strict de la bun început. Unul dintre cei responsabili pentru acest scenariu este strategul său Stefan Steiner, care este, de asemenea, suspect în actuala afacere.
Steiner a fost prezent la ceea ce s-a considerat în momentul în care s-a născut „sistemul Kurz”. La 18 aprilie 2011, la etajul al treilea al sediului ÖVP din Viena. Consilierii s-au adunat până la primele ore ale dimineţii pentru a discuta despre modul cel mai bun de pregătire a tânărului conservator Sebastian Kurz pentru noua sa funcţie de secretar de stat pentru integrare, concentrându-se pe potenţialul său drum spre putere.
Mulţi dintre cei prezenţi la acea întâlnire continuă să facă parte din unitatea centrală închisă ermetic, al cărei cel mai important principiu este loialitatea faţă de liderul lor Kurz.
Este mai mult o comunitate de credinţă decât un grup de colegi de lucru - este o echipă conspirativă. Căreia i se poate spune ”sistemul Kurz”, scrie revista germană.
„Dacă acuzaţiile sunt adevărate, atunci Ibiza este doar o mică insulă din Marea Mediterană”, spune politologul Peter Filzmaier, referindu-se la Afacerea Ibiza, care a fost descoperită de Der Spiegel şi Süddeutsche Zeitung în 2019. Acea afacere s-a concentrat în jurul unui videoclip înregistrat în secret care îl arăta pe vicecancelarul Heinz-Christian Strache - care era şeful Partidului Populist (FPÖ) discutând despre traficul de influenţă şi distribuirea contractelor de stat.
Aceste înregistrări au declanşat o avalanşă de investigaţii care va continua să afecteze ţara pentru mulţi ani de acum înainte. În timp ce Strache a încercat să dea vina pe o seară de beţie în vacanţă, afacerea a dus la o serie de investigaţii care încep să se apropie din ce în ce mai mult de partidul de guvernămînt, ÖVP, al lui Kurz.