Pandemia Covid-19. Suedia, până mai ieri elevul model în lupta cu noul coronavirus, riscă să devină o „paria” a sezonului estival

Vecinii Suediei nu doresc să deschidă graniţele pentru suedezi de temă să nu aducă şi temutul virus. Suedia este ţara cu cea mai mare rată a mortalităţii din cauza Covid-19, raportată la populaţie, dintre ţările scandinave .

În Suedia, bilanţul epidemiei de coronavirus este ambivalent: pe de o parte, cetăţenii au fost scutiţi de carantină obligatorie iar viaţa cotidiană a suedezilor nu a fost bulversată. Pe de altă parte, Suedia este ţara cu cea mai mare rată a mortalităţii raportată la populaţie dintre ţările scandinave . Consecinţa: în timp ce celelalte ţări din Europa îşi deschid graniţele, vecinii Suediei nu doresc să procedeze la fel. Cotidianul suedez Aftonbladet, citat de RFI, se întreabă dacă nu cumva Suedia ar putea deveni „paria” sezonului estival. 

Uniunea Europeană a propus redeschiderea graniţelor, încuranjând ţările care se confruntă cu aceeaşi situaţie în faţa coronavirusului să ia măsuri împreună. Astfel, ţările germanofone au decis să definitiveze un spaţiu de călătorit fără constrângeri destinat cu precădere cetăţenilor lor. Ţările baltice au procedat la fel. Dar în Scandinavia nici nu se pune problema deocamdată. În Danemarca, opoziţia intenţionează de exemplu să prelungească perioada de restricţie a sezonului estival pentru suedezi, cu excepţia lucrătorilor frontalieri. În ceea ce priveşte Norvegia, cetăţenilor săi care au plecat în Suedia li se cere să respecte carantina de 10 zile. Finlanda a impus de asemenea restricţii la graniţă.

Unde au greşit autorităţile

Prim-ministrul suedez, Stefan Löfven, încearcă să grăbească ieşirea din carantină: „Nu am închis niciodată graniţa cu celelalte ţări din uniune. Credem că cel mai înţelept lucru este să existe un dialog iniţiat de Comisie cu privire la redeschiderea graniţelor într-un mod mai coordonat decât la începutul crizei, când unele dintre ele au decis să se închidă”, a declarat el. Cu o rată a mortalităţii de 380 la un milion de locuitori şi un virus care pare să fi atins un sfert din populaţia Stockholmului, Suedia este într-o situaţie epidimiologică mult mai specială decât cea cu care se confruntă vecinii săi.  

Modelul suedez de a răspunde presiunii noului coronavirus nu este privit cu ochi buni de fostul epidemiolog de stat, Annika Linde. Strategia mai puţin restrictivă adoptată de suedezi i-a costat scump. Grupurile vulnerabile pe care statul le garanta protecţia au fost cele mai afectate. Ţările care au adoptat măsuri restrictive au văzut o scădere a numărului de cazuri. În aşteptarea imunităţii de grup, Suedia a eşuat. Anders Tegnell, epidemiologul de stat actual, admite că ţara se află într-o situaţie critică dar respinge ideea conform căreia izolarea ar fi prevenit numărul crescut de cazuri şi decese. 

Problema “modelului suedez” nu a fost aceea că cetăţenii au putut ieşi liberi pe străzi, ci că oficialii nu au instruit corespunzător personalul din căminele de bătrâni, au făcut şi fac încă prea puţine teste şi au greşit când au decis să nu îi plaseze în carantină pe turiştii întorşi în ţară de la schi, în martie. Consecinţa acestor alegeri a fost un număr mai mare de decese, arată o analiză a cotidianului Expressen, pe baza opiniilor oferite chiar de specialişti suedezi. Diferenţele de strategie au fost clare. În vreme ce majoritatea ţărilor şi-au închis cetăţenii în case, Suedia a ales o abordare mai relaxată, lăsând şcolile, terasele şi magazinele deschise şi mizând în primul rând pe responsabilitatea oamenilor.