Apelul telefonic care i-a schimbat planurile lui Trump de a ataca Iranul

Președintele american Donald Trump a făcut o schimbare surprinzătoare de strategie, anulând loviturile militare de amploare pregătite împotriva Iranului. Decizia vine în contextul temerilor Riadului privind riscul unei conflagrații generalizate în Golful Persic.

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman și Donald Trump/FOTO:EPA/EFE

În ciuda amenințărilor transmise în zilele precedente, potrivit cărora forțele americane erau „pregătite și în alertă” pentru a lansa atacuri de o intensitate fără precedent, președintele SUA a decis să suspende escaladarea, condiționând o eventuală încetare a focului de încheierea rapidă a unui „acord”.

În spatele acestei decizii se află presiuni intense din partea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, dar și îngrijorarea tot mai mare a analiștilor privind capacitatea armatei americane de a susține un război de uzură prelungit.

Culisele presiunilor: rolul Riadului și al mediatorilor

Un rol decisiv în schimbarea de poziție a Casei Albe pare să fi avut intervenția Arabiei Saudite. Într-o convorbire telefonică purtată cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman, acesta și-a exprimat îngrijorarea profundă privind consecințele unei noi escaladări militare.

Atât Riadul, cât și Teheranul se confruntă cu presiuni economice sufocante, cauzate de blocarea Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează cea mai mare parte a exporturilor de petrol din regiune. În paralel, diplomați din Qatar, Pakistan și Oman poartă negocieri intense atât cu Washingtonul, cât și cu Teheranul, pentru a asigura reluarea navigației maritime și pentru a evita un haos total.

Semne vizibile de epuizare în rândul forțelor americane

Dincolo de presiunile diplomatice, analiști militari atrag atenția că armata SUA se confruntă acum cu probleme serioase legate de capacitatea de aprovizionare. După mai bine de cinci luni de ostilități în Orientul Mijlociu, stocurile unor sisteme de apărare esențiale au scăzut la niveluri considerate riscante.

Potrivit unui raport recent al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), rezervele americane s-au redus la aproximativ o treime din nivelurile dinaintea conflictului — de la 2.330 de unități, la o cifră cuprinsă între 759 și 827. De asemenea, numărul rachetelor interceptoare balistice a scăzut de la 452 la mai puțin de 278.

La aceste pierderi se adaugă avariile suferite de avioane de vânătoare, elicoptere, drone și aeronave de recunoaștere, în timp ce desfășurările continue ale navelor de război americane în regiune întârzie lucrările de mentenanță necesare. Potrivit specialiștilor, Washingtonul nu mai dispune de o variantă simplă de „ieșire graduală” din conflict, întrucât Iranul își păstrează capacitatea de a riposta la eventuale noi lovituri.

Răspunsul Teheranului și avertismentul de călătorie emis de SUA

La rândul său, Teheranul își menține poziția fermă. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, în contacte succesive cu omologii săi din Turcia, Pakistan și Arabia Saudită, a avertizat că Iranul va răspunde „cu aceeași monedă” și în mod hotărât oricărui atac american sau israelian.

În același timp, Departamentul de Stat american a emis un avertisment ferm de călătorie pentru cetățenii americani aflați în Orientul Mijlociu, îndemnându-i să ia în calcul o plecare imediată din regiune sau să fie pregătiți pentru o evacuare bruscă, avertizând totodată asupra unor posibile anulări de zboruri și închideri ale spațiului aerian în zonă.