OMS dă Suedia drept „model“ pentru revenirea la normalitate după ridicarea restricţiilor luate pentru combaterea epidemiei de COVID-19

OMS dă Suedia drept „model“ pentru revenirea la normalitate după ridicarea restricţiilor luate pentru combaterea epidemiei de COVID-19

Suedia a impus restricţii mai puţin drastice pentru combaterea noului coronavirus, în comparaţie cu alte state europene Foto EPA EFE

Organizaţia Mondială a Sănătăţii laudă Suedia drept un „model” în lupta împotriva noului cOronavirus, în pofida faptului că nu a impus restricii dure în vederea opririi răspândirii COVID-19, în timp ce mai multe ţări din lume au început să relaxeze izolarea, relatează New York Post.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sunt ”lucruri de învăţat” de la această ţară scandinavă, care s-a bazat pe autoreglementarea cetăţenilor, a apreciat miercuri un expert în urgenţe la ONU, dr. Mike Ryan.
 
”Cred că există percepţia potrivit căreia Suedia nu a impus măsuri de control şi că a lăsat boala să se răspândească”, a declarat pentru presă Ryan.
 
”Nu este deloc adevărat”, a subliniat el. Ryan a precizat că, în loc de izolare, Suedia a ”implementat o politică publică foarte puternică privind distanţarea socială, cu privire la îngrijirea şi protecţia persoanelor plasate pe termen în instituţii de îngrijire”.
 
”Ceea ce a făcut în mod diferit este că s-a bazat foarte mult pe relaţia cu cetăţenii şi capacitatea şi voinţa acestora de a implementa auto-distanţarea socială şi auto-reglementarea”, a subliniat el.
 
”În acest sens, ei au implementat o politică publică printr-un parteneriat cu populaţia”, a insistat el.
 
De asemenea, Suedia a intensificat testarea şi are o capacitate adecvată în spitale de gestionare a focarelor, a relevat el.
 
”Cred că dacă vrem să ajungem la o nouă normalitate, Seuedia reprezintă un model, dacă vrem să ne întoarcem înapoi la o societate în care să nu avem izolare”, a apreciat expertul.
 
Suedia, cu o populaţie de 10,3 milioane de locuitori, a înregistrat peste 20.300 de cazuri şi 2.462 de morţi - un bilanţ cu mult mai mare decât vecinii săi din nordul Europei care au implementat măsuri mai stricte, notează New York Post, citat de news.ro. 
 
Danemarca a înregistrat 9.206 de contaminări cu covid-19 şi 443 de morţi în rândul celor 5,8 milioane de locuitori, iar Norvegia a înregistrat 7.680 de cazuri şi 207 de decese în rândul populaţiei sale de 5,4 milioane de oameni, potrivit Universităţii John Hopkins. Finlanda a confirmat 4.906 cazuri şi 206 morţi la o populaţie de 5,5 milioane.
 
Abordarea Suediei a fost criticată de 2.300 de universitari, care au îndemnat luna trecută Guvernul, într-o scrisoare, să-şi reexamineze politica laxistă.
 
”Este necesar să controlăm situaţia, nu ne putem îndrepta către haos. Nimeni nu a încercat această cale. De ce să o testăm noi primii în Suedia, fără un consimţământ informat?”, denunţa o profesoară de la Institutul Karolinska, Cecilia Soderberg-Naucler.
 

Combaterea noului coroNavirus, fără restricţii drastice

 
În timp ce majoritatea statelor lumii trăiesc cu restricţii dure de sănătate publică, Suedia combate noul coronavirus fără a impune interdicţii şi fără a impune afacerilor să se închidă.
 
Graniţele ţării au rămas deschise. Şcolile pentru copii sub 16 ani sunt şi ele deschise şi copiii merg la cursuri. Barurile, restaurantele şi cafenelele pot primi clienţi atâta timp cât „mesele sunt la distanţă potrivită pentru a evita aglomeraţiile”, iar clienţii rămân „aşezaţi” în timpul petrecut acolo.
 
Coaforurile, sălile de fitness, studiourile de yoga şi chiar şi unele cinematografe continuă să opereze. Cetăţenilor li s-a recomandat să călătorească doar atunci când este necesar, dar nu există restricţii impuse.
 
În esenţă, Suedia combină câteva restricţii obligatorii cu recomandări în vederea distanţării sociale.
 
De pe 1 aprilie, vizitele la centrele pentru bătrâni au fost interzise pe motivul că „persoanele în vârstă trebuie să fie protejate cel mai mult de răspândirea virusului”. Muzeele au fost închise, evenimente sportive şi culturale au fost anulate, iar adunările publice cu mai mult de 50 de persoane nu se pot ţine.
 
La licee şi universităţi, cursurile au fost suspendate, dar continuă online, de la distanţă.
 
Prin comparaţie cu majoritatea altor state, restricţiile de sănătate publică aplicate de Suedia sunt mult mai relaxate permiţând oamenilor să îşi păstreze pe cât se poate rutina zilnică, fără interdicţii de mişcare şi fără obligaţia de a purta mască în spaţiul public.
 
Cu toate acestea, ministrul suedez al Sănătăţii, Lena Hallengren, subliniază că viaţa cotidiană nu este deloc „business as usual”. Ea a declarat într-un interviu acordat Europei Libere că strategia Suedie este aceeaşi ca în alte state.
 
Scopul: încetinirea transmiterii virusului pentru a preveni colapsul sistemului sanitar şi, în acelaşi timp, protecţia celor mai vulnerabile categorii – persoanele vârstnice şi cele cu alte afecţiuni.
 
Strategia suedeză se bazează pe încrederea că oamenii „vor acţiona responsabil”, spune Hallengren. „În majoritate, oamenii au respectat recomandările”.
 
Într-adevăr, circa 30% din forţa de muncă a Suediei lucrează de acasă, iar utilizarea transportului public sau drumurile cu maşina la serviciu au scăzut cu 60%, a spus ministrul Sănătăţii.
 
Pe termen lung, Lena Hallengren speră ca această strategie mai puţin restrictivă să fie sustenabilă pentru mai multe luni, nu doar săptămâni cât poate fi susţinută o interdicţie de mişcare.
 
Deşi abordarea guvernului a fost bine primită de majoritatea populaţiei, nu toată lumea e de părere că este adecvată.
 
Fotografii şi filmări publicate pe social media arată baruri, restaurante şi parcuri aglomerate şi au provocat îngrijorări atât în Suedia, cât şi în afara ţării, cum că strategia presupune riscuri inutile.
 
Pe 26 aprilie, autorităţile locale din Stockholm au ordonat închiderea a cinci restaurante după ce inspectori au constatat că erau prea aglomerate, iar regulile de distanţă adecvată nu erau respectate. Toate cele cinci restaurante primiseră avertismente anterior.
 
Cu toate acestea, niciun restaurant nu a fost amendat şi vor putea deschide din nou după o inspecţie ulterioară.
 
La final de martie, 2.000 de cercetători suedezi au semnat o petiţie cerând guvernului să „ia măsuri imediate pentru a se conforma cu recomandările Organiaţiei Mondiale a Sănătăţii” în combaterea noului coronavirus. Printre semnatari se numără şi preşedintele Fundaţiei Nobel, Carl Henrik Heldin.
 
Petiţia cerea guvernului suedez să limiteze drastic contactul între oameni şi să amelioreze capacitatea sistemului sanitar de a testa oameni pentru a depista posibile infecţii.
 
„Aceste măsuri trebuie implementate cât se poate de repede, aşa cum se întâmplă în statele europene vecine”, scriau oamenii de ştiinţă. „Ţara noastră nu trebuie să fie o excepţie de la eforturile de combatere a pandemiei”.
 
Petiţia mai spunea că încercarea „de a crea imunitate de turmă în acelaşi fel ca la o epidemie de gripă nu are suficientă bază ştiinţifică”.
 
Epidemiologul şef Anders Tegnell neagă faptul că strategia de „cooperare voluntară şi responsabilitate individuală” este menită să creeze „imunitate de turmă”, adică momentul în care majoritatea populaţiei va fi imună la virus şi va oferi protecţie directă, „de turmă”, pentru cei care nu sunt imunizaţi.
 
De fapt, oamenii de ştiinţă afirmă că este în continuare neclar dacă o persoană infectată şi vindecată de COVID-19 va dezvolta imunitate sau dacă se poate infecta din nou.
 
Un studiu medical recent din Suedia arată că, probabil, o treime din populaţia de 10 milioane a Suediei va fi fost expusă la virus la începutul lui mai.
 
Întrebat de BBC dacă strategia Suediei o va ajuta să reziste mai bine la un posibil al doilea val epidemic, Tegnell a spus că „va încetini cu siguranţă rata de reproducere şi va încetini răspândirea”.
 
Dar el mai spune că nu va fi suficient pentru a ajunge la imunitate de turmă.
 
„Ştim foarte puţin despre imunitatea la această boală, dar majoritatea experţilor din Suedia este de acord că o oarecare formă de imunitate va exista. Multe persoane testate până acum au produs anticorpi”, a explicat Tegnell. „Sperăm ca acest lucru să ne uşureze situaţia pe termen lung”.
 
În calitate de consilier de politici publice pentru strategia Suediei, Tegnell afirmă că legislaţia ţării face, practic, imposibilă implementarea unei interdicţii totale de circulaţie de la bun început.
 
„Putem impune măsuri de carantină limitată, dar legal nu este fezabil să închidem oraşe sau regiuni, nemaivorbind de întreaga ţară”, a declarat Tegnell pentru ediţia suedeză a site-ului The Local.
 
El mai spune şi că epidemia de coronavirus din Suedia este comparabilă cu cea din alte state europene.
 
Peste 19.000 de cazuri au fost confirmate, conform datelor din 29 aprilie, iar numărul deceselor era de 2.355 la o populaţie de 10 milioane. Rata de infectare şi mortalitatea per capita este comparabilă cu Irlanda, de pildă, care a impus restricţii dure.
 
Dar comparată cu Cehia, de exemplu, o ţară cu populaţie aproape identică, dar care a impus carantină strictă, situaţia din Suedia pare mult mai rea. Cehia are doar puţin peste 7.500 de cazuri şi numai 227 de decese raportate în aceeaşi zi de 29 aprilie.
 
Conform bazei de date a Universităţii Johsn Hopkins, rata de decese din Suedia de 23 la 100.000 de oameni este mai bună decât cea din Belgia (64), Spania (51), Italia (45), Franţa (35), Marea Britanie (31) şi Olanda (27).
 
Toate statele europene lovite puternic de noul coronavirus au impus restricţii drastice, care includ închiderea şcolilor şi multor afaceri.
 
„Asta ne arată că putem limita circulaţia COVID-19 pe baza unor recomandări şi avertismente”, care amintesc suedezilor să practice voluntar distanţarea socială, spune Tegnell.
 
El aminteşte şi că, în timp ce alte guverne vorbesc de interdicţii sau carantină, oamenii din acele ţări tot pot merge la muncă sau „face alte lucruri” care pot răspândi boala.
 
„Noi nu am spus că avem lockdown, dar cred că suedezii simt că există limitări”, adaugă Tegnell.
 
Dar în timp ce statele europene se pregătesc să ridice restricţii şi să redeschidă economiile pe baza scăderii numărului zilnic de cazuri, ministrul Sănătăţii din Suedia admite că ţara sa, probabil, nu a ajuns încă în vârful acestui val epidemic.
 
„Nu spun că am ajuns sau am trecut de un vârf”, a declarat Hallengren pentru Europa Liberă pe 28 aprilie. „Dar partea importantă a strategiei suedeze a fost să ne asigurăm că putem aplatiza curba şi să ne asigurăm că sistemul sanitar îi poate îngriji pe cei care au nevoie, în special pe cei care necesită terapie intensivă”.
 
„Suedia încă mai are paturi disponibile în spitale şi paturi de ATI pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus”, a mai spus Hallengren.
 
Ministrul adaugă că guvernul este „mereu pregătit” să ia măsuri mai dure pe viitor, cu precădere după ce, la începutul lui aprilie, Parlamentul a votat legi care extind autoritatea Executivului de a impune măsuri de urgenţă mai stricte.
 
Capitala Stockholm este epicentrul epidemiei din Suedia, iar ministrul Sănătăţii afirmă că celelalte regiuni ale ţării au învăţat lecţii importante din experienţa capitalei.
 
Lena Hallengren mai spune că, dacă există o lecţie de învăţat din eşecurile Suediei, atunci aceasta este efectul devastator pe care noul coronavirus l-a avut în centrele pentru persoane vârstnice.
 
86% din decesele înregistrate în Suedia sunt la populaţia vârstnică.
 
Hallengren afirmă că „este foarte îngrijorător. Este situaţia în care ajunge COVID-19 în unităţile de îngrijiri pentru vârstnici, acolo unde avem oamenii cei mai vulnerabili”.
 
„Sunt persoane fragile şi, dacă ajunge boala în aceste centre, situaţia este foarte, foarte nefericită”, spune ministrul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările