Mizele de toamnă ale Europei

Mizele de toamnă ale Europei

Şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso

Sancţiunile pentru statele care nu respectă gradul de îndatorare şi impozitarea tranzacţiilor financiare sunt două dintre punctele fierbinţi de discuţii, în această toamnă, la Bruxelles. Eurodeputaţii şi Comisia Europeană au căzut de acord asupra unui regim de sancţiuni. Nu există însă un consens în privinţa măsurilor în statele membre.

Ştiri pe aceeaşi temă

Până la mijlocul anului viitor, măcar cele 17 state din zona euro ar trebui să îşi înscrie, în constituţiile naţionale, norme şi limite privind deficitele bugetare, o propunere pentru care liderii Franţei şi Germaniei au insistat după furtuna de pe pieţele financiare. În majoritatea ţărilor europene însă, modificarea constituţiilor înseamnă obţinerea unor majorităţi parlamentare, chestiune care se anunţă destul de dificilă. Primul semn că aceste măsuri vor fi greu de aplicat vine de la Madrid, unde mişcarea 15 M a organizat duminică o manifestaţie de proporţii contra reformei constituţionale ce ar urma să introducă disciplina bugetară în administraţiile publice, scrie Adevarul.es. Spaniolii nu sunt de acord cu modificarea Constituţiei pentru a fi stabilită o limită a îndatoririi publice prin lege, considerând că actuala putere urmează agenda dictată de „dreapta europeană Merkel-Sarkozy" şi cer referendum.

Discuţii reluate după vacanţă

„Întrebări dure legate de comportamentul fiscal necorespunzător şi de gradul de îndatorare au rămas încă fără răspuns", a declarat, pentru Reuters, analistul JP Morgan, Malcom Barr. Obţinerea unui acord cu statele membre pe aceste sancţiuni şi impozitarea tranzacţiilor financiare sunt doar două dintre cele mai importante mize la Bruxelles.

Membrii Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European (PE), care s-au reunit ieri-după amiază, la Bruxelles, imediat după vacanţa de vară, hotărâseră deja, la mijlocul acestui an, să impună un regim mai dur decât cel propus iniţial de Comisia Europeană pentru statele membre care au tendinţa de a se îndatora excesiv. Este una dintre mizele aşa-numitului Pachet privind Guvernanţa Economică (PGE) care cuprinde şase legi ce vizează: monitorizarea bugetelor şi deficitelor din statele membre plus identificarea şi corectarea dezechilibrelor dintre economiile zonei euro.

Sancţiuni pentru cei care raportează eronat

Statele care sunt descoperite că îşi modifică rapoartele contabile (declarând statistici false în legătură cu datoriile) ar trebui amendate cu 0,5% din PIB, a decis Parlamentul European. Mai mult, sancţiunile pentru lipsa de răspuns la dezechilibrul macroeconomic (0,1% PIB) ar trebui aplicate mai devreme, la prima nerespectare a recomandării primite din partea UE. Dacă în continuare nu se ia nicio măsură pentru a remedia situaţia, ar trebui aplicată o amendă de 0,3% din PIB. Voturile Consiliului cu privire la impunerea unor amenzi ar trebui să aibă loc cu uşile deschise. 

„Amenzile  sunt importante, deşi nu ţinem să sancţionăm ţări ce au deja probleme. Am prefera ca atunci când o ţară are probleme să se abordeze situaţia din timp, pentru ca amenzile să fie evitate. Când se dau amenzi, ar fi bine ca acestea să meargă către o cauză comună, precum Banca Europeană de Investiţii, decât să ajungă la ţările mai bogate", a declarat Sharon Bowles, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Economine şi Monetare din PE, înaintea votului din plen pe pachetul privind Guvernanţa Economică. Patru din cele şase propuneri legislative abordează deficitul şi datoria, consolidând Pactul de Creştere şi Stabilitate.

Sancţiunile pe datorie, în dezbatere

Celelalte două introduc supravegherea dezechilibrelor macroeconomice. Până acum, s-a pus accentul pe respectarea limitei de 3% pentru deficit. Presiunea pe datoria publică va fi drastică, ea urmând să fie limitată la 60% din PIB. În cazul în care datoria depăşeşte acest prag, Guvernele naţionale trebuie să o reducă cu 5% pe an în medie, pentru o perioadă de trei ani. În plus, potrivit PE, se urmăreşte sancţionarea automată a statelor care nu respectă angajamentele legate de datorie şi deficit. Odată propuse, sancţiunile - de 0,2-0,5% din produsul intern brut - vor fi respinse doar cu majoritate de voturi (în momentul de faţă sancţiunile se impun doar cu majoritate de voturi pentru).

Statele membre UE nu au căzut încă de acord asupra consolidării rolului Comisiei Europene şi sancţiunilor automate. În pachetul legislativ privind Guvernanţa economică nu există încă un acord pentru emiterea de declaraţii ce vizează statele membre care nu ţin cont de l Vot mai simplu pentru avertizări şi sancţiuni:

- Transparenţă prin implicarea Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale în tragerea la răspundere a statelor membre.
- Competenţe crescute mai mari ale Comisiei pentru supravegherea statelor.
- Amendă (0,5% din PIB) dacă se prezintă date deformate privind deficitele şi datoria.
- Independenţa organismelor de statistică. avertizările Comisiei în ceea ce priveşte depăşirea cheltuielilor şi nu există reguli clare legate de raportarea surplusurilor de cont curent ale ţărilor (cum este cazul Germaniei) sau deficitelor de cont curent (cele care cu importuri mari), pentru evaluarea cauzelor unui dezechilibru macroeconomic.

Criza datoriilor a fost practic generată de cheltuielile exagerate ale guvernelor şi dezechilibrele economice. Ambele au avut drept consecinţă intervenţia prin ajutoare de urgenţă de la UE. Grecia de exemplu, pentru a plăti salariile, investiţiile şi serviciile sociale a împrumutat bani de la bănci. Acestea au început să nu mai ofere împrumuturi temându-se de recesiune. În acel moment a intervenit UE cu împrumuturi în regim de urgenţă.

Refuzul spaniol

Spaniolii cer referendum pentru modificarea Constituţiei în sensul stabilirii unei limite a îndatoririi publice prin lege, considerând că actuala putere urmează agenda dictată de „dreapta europeană Merkel-Sarkozy" 

Scopurile PGE:

- Vot mai simplu pentru avertizări şi sancţiuni
- Transparenţă prin implicarea Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale în tragerea la răspundere a statelor membre.
- Competenţe crescute mai mari ale Comisiei pentru supravegherea statelor.
- Amendă (0,5% din PIB) dacă se prezintă date deformate privind deficitele şi datoria.
- Independenţa organismelor de statistică.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările