Cum vede Meleşcanu posibila Unire a României cu Republica Moldova

Teodor Meleşcanu a afirmat în cadrul audierilor din Parlament că Unirea dintre România şi Republica Moldova este probabilă în viitorul apropiat şi a precizat şi calea prin care acest lucru se poate face: proiecte prin care cetăţenii să vadă că României îi pasă de ei.

Actuala clasa politică a declarat la unison că Unirea dintre România şi Republica Moldova este următorul proiect de ţară după integrarea în NATO şi apoi în Uniunea Europeană.

Acest mesaj a fost consolidat şi astăzi în cadrul interviurilor de confirmare a miniştrilor propuşi de către alianţa de guvernare.

Un rol important în acest sens îl are fiecare minister în parte, dar unul deosebit revine Ministerului Afacerilor Externe, ce trebuie prin reprezentanţii săi să depună eforturi consistente pentru a promova acest mesaj la nivel internaţional.

Primul politician important care a abordat acest subiect a fost chiar preşedintele Traian Băsescu în perioada de final de mandat, ulterior mesajul fiind adoptat de toate guvernele ce s-au aflat în fruntea României.

Astfel în ultimii ani, mai exact după anul 2009, relaţiile dintre România şi Republica Moldova s-au intensificat ajungându-se ca în 2016 să deţinem prima poziţie la capitolul investiţii realizate, finanţări asigurate şi destinaţie a exporturilor.

Practic, ce descriu mai sus este interconectarea economică a celor două state, ea fiind urmată îndeaproape de cea energetică.

Între timp, statul român depune eforturi consistente în a oferi cetăţenia românilor de dincolo de Prut. Deşi pe alocuri criticat acest demers, el a reuşit să facă ca în ultimii 10 ani peste jumătate de milion de cetăţeni ai Republicii Moldova să devină şi cetăţeni ai României.

Un număr impresionant de burse se acordă anual şi tinerilor de dincolo de Prut, Igor Dodon chiar plângându-se acum câteva zile către Moscova că nu depune suficiente eforturi pentru a contracara aceste lucruri.

Dar Unirea nu s-a oprit aici. La acest moment, mai mulţi români născuţi în Republica Moldova au devenit membri ai actualului guvern. Cel mai tânăr dintre ei este Constantin Codreanu, cunoscut pentru implicarea sa activă în manifestaţiile unioniste de la Chişinău din ultimii ani. Mai nou, el reprezintă pe românii de dincolo de Prut şi în Parlamentul României din poziţia de deputat, fiind şeful comisiei parlamentare pentru Românii de pretutindeni.

Astăzi a avut loc şi audierea ministrului de Externe propus, respectiv domnul Teodor Meleşcanu. Acesta a fost nevoit să răspundă şi la această problemă: dacă şi cum vede el relaţia cu al doilea stat românesc. Teodor Meleşcanu a confirmat continuarea politicii în relaţia cu Republica Moldova şi „susţinerea intereselor fundamentale ale României”.

Acesta a definit patru priorităţi principale:

1. pregătirea preşedinţiei României la Uniunea Europeană din anul 2019;

2. celebrarea încheierii Primului Război Mondial şi realizarea Marii Uniri (ce a inclus şi Basarabia la acel moment);

3. revigorarea diplomaţiei bilaterale tradiţionale, în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul proiectului de ţară;

4. protejarea intereselor cetăţenilor români aflaţi în afara ţări şi implicarea mult mai directă a României în diplomaţia economică.

Acesta a mai subliniat că şi-a propus ca „România să devină, în aceşti patru ani, cea mai importantă putere politică, economică şi militară din sud-estul Europei”. Acest deziderat de altfel se poate atinge prin Unirea Republicii Moldova cu România, ţara noastră urmând a deveni după 2018, anul preconizat pentru acest lucru, principala forţă din regiune, aşa cum de altfel ministrul de Externe şi-a şi fixat ca obiectiv.

Teodor Meleşcanu s-a referit şi la modul în care România trebuie să protejeze intereselor românilor din Republica Moldova. Acesta a afirmat că o parte semnificativă deja beneficiază de protecţie prin faptul că şi-au redobândit cetăţenia pierdută, deci sunt oficial în sarcina şi responsabilitatea statului român. Referindu-se la românii ce nu au reuşit să îşi dobândească încă cetăţenia, el a susţinut că actualmente cea mai bună modalitate este de a susţine o guvernarea pro-europeană şi de a continua finanţările începute în timpul guvernului Victor Ponta. El a afirmat că români de dincolo de Prut trebuie să vadă că România îi ajută şi este interesată de ei şi de bunăstarea lor, precizând ca necesare continuarea proiectelor de interconectare, inclusiv cea energetică.

Teodor Meleşcanu a afirmat că este prioritar pentru el deschiderea biroului NATO de la Chişinău şi unde România va avea un cuvânt greu de spus. El a mai afirmat că ţara noastră şi-a manifestat deschiderea de a conduce acest birou, dar că partenerii au considerat că suntem mult prea emoţional implicaţi în acest subiect pentru a-l şi conduce în mod oficial.

Referindu-se la conflictul Transnistrean, Teodor Meleşcanu a subliniat că trebuie să existe disponibilitate din partea părţilor implicate în această problemă în vederea soluţionării (Rusia, Republica Moldova şi Ucraina) şi că va urmări implicarea mai amplă a României prin intermediul Uniunii Europene (dar dacă ei nu vor a soluţiona...).

„În legătură cu Republica Moldova poziţia mea este foarte clară şi simplă: România şi Republica Moldova vor fi două ţări care se vor Reunifica prin intrarea Moldovei în Uniunea Europeană, caz în care toate problemele care privesc frontiera vor fi doar probleme spirituale, nu reale(...) Acesta este modul în care văd eu realizarea acestui Obiectiv Naţional” - avea să declare ministrul de Externe în cadrul audierii de ieri.

Rămâne să vedem în continuare dacă toate aceste promisiune vor căpăta conţinut prin ducerea la îndeplinire sau o parte din ele se vor pierde pe drumul politic al domnului Meleşcanu.