Le Point: „Naivitatea europenilor“ şi spionajul american

Le Point: „Naivitatea europenilor“ şi spionajul american

UE a ordonat controale de securitate ale clădirilor sale, în urma unor informaţii care dovedesc că PRISM a spionat birouri ale Uniunii din Belgia şi SUA. FOTO: Reuters

Europenii se plâng că sunt spionaţi de americani, dar din comoditate nu-şi mai criptează informaţiile „top secret“.

Europa s-a arătat profund indignată după ce Edward Snowden, consultantul Agenţiei Naţionale de Securitate din SUA, a dezvăluit detalii legate de programul american de spionaj PRISM. Diplomaţii şi înalţii funcţionari au fost spionaţi, poate chiar şi guvernanţi şi membrii Comisiei Europene. 

Autorul actelor de spionaj este Agenţia Naţională de Securitate (NSA) din Statele Unite ale Americii, care are cel mai performant sistem de interceptare a comunicaţiilor din lume. Este un „act grav de ostilitate”, a declarat Christiane Taubira, ministrul francez al Justiţiei.

„Aceste fapte sunt foarte serioase, mai ales între aliaţi, între prieteni, aşa cum suntem noi pentru americani”, a susţinut Michel Barnier, comisar european şi fost ministru francez al Afacerilor Externe. „Putem învăţa multe lecţii din relaţiile nostre cu Statele Unite, şi chiar din legăturile cu celelalte ţări europene”, a adăugat acesta. Şi are dreptate: este imperativ necesar să consolidăm politicile de securitate din prezent, aplicate la Bruxelles şi în Statele Unite.

Spionajul, problemă bine-cunoscută

„Comunitatea din interiorul securităţii informatice, precum şi serviciile europene de informaţii ştiu de mult timp” că Statele Unite spionează Europa, potrivit lui Gérôme Billois, expert în cadrul Cercului de Securitate şi Informaţii. După încheierea Războiului Rece, metodele Statelor Unite de a obţine informaţii  s-au diversificat şi s-au întors chiar împotriva aliaţilor. 

Cu toate acestea, conştientizarea acestei situaţii este o ocazie de a pune capăt naivităţii europenilor şi de a schimba comportamentul de comunicare. Chiar şi astăzi, o bună parte din informaţiile sensibile circulă în mod deschis pe internet. Atunci cum oare să dăm vina pe americani că aruncă şi ei o privire?

În mod oficial, toate informaţiile sunt protejate de reţeaua diplomatică franceză. Întrebat luni de jurnaliştii de la „Le Point“, un purtător de cuvânt din Ministerul Afacerilor Externe a explicat că metodele de comunicare a informaţiilor diplomatice sunt „complet criptate în interiorul reţelei internaţionale a Ministerului Afacerilor de Externe. Nicio informaţie protejată nu circulă pe internet”.

Protecţia informaţiilor „este foarte complicată”

Cu toate acestea, potrivit informaţiilor noastre, emailurile şi documentele funcţionarilor francezi şi europeni nu sunt criptate în mod sistematic. Nici pe departe. Avem, de exemplu, o mărturie uimitoare a unui ambasador francez care a vorbit pentru „Le Point“ sub anonimat: „Există echipamente specifice, în special în cadrul ambasadelor, dar nu le foloseşte nimeni în afara cazurilor de urgenţă”.

„Este foarte complicat, aşa că este preferată comunicarea prin email sau telefon, metode lejere, dar care sunt supuse unui nivel superficial de protecţie”, a adăugat diplomatul.

Nici oficialii de top nu respectă regulile

„Văd adesea miniştri şi chiar şefi de stat care îşi folosesc  mobilul personal”, spune ambasadorul. Este o greşeală uriaşă, care este observată şi de jurnaliştii ce au transmis că mulţi oficiali şi miniştri îşi folosesc mai degrabă telefoanele mobile, de exemplu  iPhon-ul (aproape imposibil de securizat, deoarece Apple controlează în totalitate aplicaţiile mobilului).

„Utilizarea mijloacelor de comunicare nesecurizate este interzisă în cadrul reţelei birocratice sau pentru activitatea profesională”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe atunci când jurnaliştii „Le Point“ i-au transmis mărturia ambasadorului francez sus-menţionat. „Oficialii sunt avertizaţi în mod regulat în legătură cu acest subiect.” În loc să ne inspire încredere, tocmai aceste atenţionări „regulate” ne sugerează că instrucţiunile oficiale nu sunt îndeplinite.

Este Europa prea naivă?

La Berlaymont, sediul Comisiei Europene din Bruxelles, situaţia nu este foarte diferită. „Folosim toate metodele tehnice pa care ar trebui să le folosească o instituţie ca a noastră”, a susţinut Antonio Gravili, purtător de cuvânt al Comisiei. „De asemenea, folosim toate metodele de criptare de care dispunem, în funcţie de sensibilitatea informaţiilor pe care vrem să le protejăm”, a adăugat Gravili pentru „Le Point“.

Cu toate acestea, potrivit surselor noastre, echipamentele de criptare sunt rare şi puţin utilizate, chiar şi de comisari. Situaţia aceasta ne aminteşte de jurnaliştii de investigaţie, care nu conştientizează pe deplin importanţa protejării informaţiilor lor, atât pentru propriul interes, cât şi pentru sursele lor.

Chiar dacă ar fi imposibil să blocăm complet arsenalul informatic folosit de NSA, cel mai puternic din întreaga lume, atunci cheile RSA de 1024 sau 2048 de biţi (algoritm de criptare) pot îngreuna operaţiunile de spionaj, iar Prism ar fi obligat să piardă timp preţios până să treacă de măsurile de protecţie. Şi, într-o eră a informaţiilor, datele învechite îşi pierd 90% din valoare.

Însă criptarea informaţiilor ascunde o mare slăbiciune: într-o lume în care esenţialul informaţiilor circulă liber, un mesaj criptat este mult mai uşor de reperat, de izolat, pentru a fi, în cele din urmă, analizat.


Alte ştiri pe aceeaşi temă:

Ce măsuri va lua Comisia Europeană în cazul de spionaj asupra ambasadelor UE?

Comisia Europeană a făcut o declaraţie oficială despre scandalul de spionaj al NSA asupra legaţiilor europene, considerând că şefa diplomaţiei UE, lady Catherine Ashton are responsabilitatea de a se ocupa de aceste acuzaţii.

UE, violată în virginitatea democraţiei

Aşa cum era de presupus, scandalul PRISM, alimentat judicios, corect şi la timp cu noi informaţii date de Snowden din zona aeroportului din Moscova, întreţine acum cea mai gravă criză de încredere din istoria relaţiilor trans-atlantice.

FOTO Noi informaţii despre spionajul american: PRISM spiona în timp real, fără să ţină cont de cetăţenie

"The Washington Post"  a publicat noi slide-uri despre programul american de spionaj informatic PRISM. În cele patru noi imagini sistemul este explicat mai bine, dar rămân semne de întrebare dacă autorităţile americane aveau "uşi de acces" către datele marilor reţele de pe internet.

Uniunea Europeană a reprezentat una dintre „ţintele” spionilor NSA

Uniunea Europeană a fost una dintre „ţintele” agenţiei americane de supraveghere electronică NSA, care a fost acuzată de spionarea comunicaţiilor electronice la nivel mondial în cadrul programului PRISM.

Scandalul PRISM şi „Metafora bibliotecii”

Într-un zig-zag pe mapamond acompaniat de reporterii surescitaţi ai canalelor TV grand-taille, Snowden cară în sacul de voiaj schiţele recent amorsatului scandal PRISM, excitând la culme activiştii pentru drepturile omului şi lipind emoticonul faţă-tristă conservatorilor adepţi ai armăturii ordinii şi controlului.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările