Conexiunile pe glob sunt tot mai multe, încât practic nimeni nu poate ieşi din încrengătura lor. Este limpede că globalizarea a schimbat organizarea şi chiar soarta lumii, în bine, lărgind numărul contactelor. Însă a făcut lumea vulnerabilă, pe scară extinsă, la ceva de genul unei epidemii.

Este incontestabil că viteza de răspândire pe suprafaţa Pământului a coronavirusului care provoacă COVID-19 a fost favorizată de globalizare şi de mobilităţile fără precedent pe care ea le presupune, în condiţiile unui trafic mai dens ca oricând. Unii care sunt acum îngrijoraţi de faptul că globalizarea în sine este în pericol şi că recuperarea din pandemia de coronavirus, asociată cu sincopa economică, nu are un drum de întoarcere, au dreptate să-şi facă griji.

 „Istoria se repetă la nesfârşit” scria Tucidide. Prima epocă a globalizării - epoca de aur cum o numesc unii - a durat aproximativ de la sfârşitul anilor 1870 până în august 1914. A fost o perioadă a multor progrese tehnologice magnifice - telegraful, dinamul electric, maşinile-unelte etc. A fost o perioadă de extindere rapidă a comerţului global, de prosperitate pe scară largă şi de mult optimism. Dar a fost şi o perioadă de extindere a inegalităţii şi a greutăţilor pentru unii. A fost o perioadă de migraţie internă, dar şi internaţională la scară largă, ceea ce a creat noi forme de dezvoltare a peisajului urban, „violenţă în bandă” şi o mulţime de politici reacţionare. Prin urmare, a fost un moment de incertitudine şi anxietate, care a provocat epidemii de abuz de substanţe - alcoolismul, în special - şi a crescut în numărul de morţi din cauza „disperării”.

A fost o perioadă a concurenţei  între marile puteri ale vremii pentru resurse şi prestigiu, apoi această competiţie a luat forma expansiunii teritoriale coloniale în părţile mai puţin avansate ale lumii. A fost, de asemenea, o perioadă de asasinate teroriste ale anarhiştilor, ascensiunea mişcărilor egalitare militante şi a ideologiilor anti-piaţă radicale. Şi a fost o perioadă în care vaste acumulări bruşte de bogăţie şi putere bazate pe noi tehnologii de către persoane şi corporaţii - pe care Teddy Roosevelt îi numea cândva „maleficii marii bogăţii” - au făcut obiectul plutocratizării capitalismului de piaţă şi, prin urmare, au justificat astfel o mare parte din critici.

Vi se pare ceva asemănător în situaţia de astăzi?

Toate acestea luate împreună au dus la începutul unui război, un război mare şi distructiv. La sfârşitul războiului a venit epidemia de gripă spaniolă. 60 de milioane de morţi! Un dezastru datorat şi faptului că participanţii la război s-au repatriat în locurile de baştină ducând cu ei virusul gripei luat în tranşeele războiului. După un simplu interludiu de opt ani, interludiu care s-a numit Roaring Twenties[1], prăbuşirea ordinii economice internaţionale, care a dus la scufundarea economică/financiară şi, odată cu aceasta, „adunată” după sfârşitul Primului Război Mondial, apariţia unei Noi Ordini Politice Mondiale rahitice. Arhitecţii îmbătrâniţi din epoca post-Versailles nu au înţeles noul peisaj social şi politic, iar mulţi dintre ei, încă şocaţi de război, s-au angajat în gândirea „magică”, rezumată de fantezistul pact Kellogg-Briand[2] din 1928. Mai presus de toate, aceşti arhitecţi nu au înţeles ce însemna să fi fost născut în Europa în anii 1880, să fii crescut până la maturitate într-una dintre cele mai optimiste vremuri din istorie, doar pentru a avea, la un moment dat, „covorul tras de sub picioarele acelei generaţii”, creând pe întregul continent o întreagă cohortă de bărbaţi şi femei, tineri cu toţii, frustraţi şi supăraţi. În aceste timpuri s-au născut viitorii incendiatori ai Europei. Benito Mussolini s-a născut în 1883. Adolf Hitler s-a născut în 1889. Fără acele timpuri faimoasa teorie a lui Davies J-Curve[3] a tulburărilor revoluţionare nu ar fi putut fi în atenţia politicienilor. Pentru a vedea problemele care vin din viitor trebuie să faci un pas înapoi şi să priveşte de-a lungul istoriei evenimentele şi modul lor de interacţiune. Aşa trebuie să facem acum pentru că istoria se repetă pe altă treaptă evolutivă.  

Pandemia de Coronavirus

Virusul ne va testa credinţa şi încrederea în lideri proprii şi în cei europeni. Unii au eşuat deja în măsurile cheie privind viteza de reacţie, credibilitate sau disponibilitate de a lucra cu experţi care aduc cunoştinţele şi experienţa pe masa deciziilor. În timp ce acei lideri se luptă cu propriii demoni, noi cetăţenii vom stăpâni termeni şi fraze noi necunoscute pe lista vocabularului: „răspândirea comunitară” a virusului. Vom fi măsuraţi asupra capacităţii noastre de a gestiona adversitatea şi incertitudinea, asupra capacităţii noastre de a pune interesele grupului înaintea oricărui individ. Pare uşor, dar nu va fi. Ca naţiune, nu ni s-a cerut să ne sacrificăm de 30 de ani, din vremea comunismului, când noi românii am suferit de lipsa luminii, de frig, de lipsa mâncării sau de libertatea de mişcare. Acest lucru ne va testa răbdarea şi modul noastră de viaţă. Pe parcurs, învăţăm lucruri esenţiale despre noi înşine. Mulţi dintre noi doar am învăţat cum să ne spălăm pe mâini aşa cum trebuie. Unii dintre europeni au dezvoltat o nefericită tulpină post-corona de prejudecăţi împotriva asiaticilor şi a italienilor sau împotriva celor care tuşesc în public. Dintr-o dată, trebuie să ne gândim la ce avem nevoie pentru confort sau securitate dacă rămânem blocaţi în interiorul căminului timp de săptămâni. Vin? Fulgi de cartofi pentru un piure? Mălai pentru o mămăligă? O conexiune la Internet funcţională? Medicamente? Jocuri pe calculator sau clasice -şah, remy, cărţi etc? O ladă de bere? Dacă un vaccin va apărea vreodată pe piaţă depinde şi de evoluţia epidemiei. Pentru epidemia de SARS nu a apărut niciodată, rămânând în faza de testare pentru că virusul a fost stopat.  Deocamdată, autorităţile chineze apelează constant la cele mai eficiente mijloace pentru a ţine boala sub control: izolarea pacienţilor şi chiar a unor oraşe întregi. 43 de milioane de persoane sunt afectate în momentul de faţă. Spirit civic? Da.

Două avertismente despre Fake news!

Toate ştirile pe care le redistribuim /distribuim pe grupurile sociale trebuie verificate din surse oficiale. Părerile care nu au o susţinere fundamentată fac rău de cele mai multe ori. Sunt ştiri al căror titlu te sperie. După prima frază îţi dai seama că nu găseşti nimic din ceea ce ţi-a propus titlul. De asemenea, trebuie să acordăm atenţie în mod special mesajelor care circulă în interiorul grupurilor de Facebook (indiferent pe ce subiect sunt constituite) sau în aplicaţiile de mesagerie privată (WhatsApp, Facebook Messenger, email). Grupurile de Facebook sunt formate din indivizi (unii care nu au curajul nici măcar să-şi pună poza) cu pregătire diferită. În general, grupul este neomogen, unii se cunosc între ei alţii nu se cunosc, iar postările pot avea interese ascunse (partizanat ideologic, îndoctrinare în slujba unor idei/curente de opinie etc.). În cel mai bun caz, sunt oameni care distribuie fără să vrea informaţii false care „le sună bine”. Cât despre mesajele private, acestea par mai intime, şi deci mai convingătoare (am primit informaţia direct la bunul meu prieten care spune.....), dar de multe ori reprezintă o distribuire la a o suta mână a unor informaţii trunchiate sau false, a căror sursă nu mai poate fi depistată şi trasă la răspundere. Şi al doilea sfat: respectă ierarhia autorităţii surselor! Primele de care trebuie să ţii cont sunt informaţiile oficiale, cele care reflectă poziţia instituţiilor relevante, care sunt prezentate într-un context oficial de comunicare. Acestea pot parveni de la: Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Ministerul Sănătăţii, Direcţia Pentru Situaţii de Urgenţă, alte instituţii ale statului, conducerea diverselor institute de cercetare şi spitale implicate. În baza poziţiilor oficiale, poţi apoi să analizezi/postezi perspectiva altor profesionişti şi experţi în domeniu (medici, biologi ş.a.m.d.) care îşi exprimă opinia în calitate de specialişti, dar NU în calitate de reprezentanţi / purtători de cuvânt ai unor instituţii. Ulterior, poţi să te informezi (evaluând critic!) în legătură cu punctele de vedere ale formatorilor de opinie care nu sunt specialişti în domeniu (ex. jurnalişti, persoane publice din diverse domenii, bloggeri, influenceri). Abia după ce te-ai lămurit din sursele de mai sus, poţi intra în dezbatere cu ceilalţi utilizatori de internet.

România şi pandemia de Coronavirus

Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, spune că ameninţarea unei pandemii de Covid-19 a devenit „foarte reală”, dar a încercat să dea asigurări că aceasta poate fi controlată. Ţările din Europa şi din întreaga lume se zbat să ţină sub control focarul şi să-şi protejeze economiile împotriva pagubelor de durată.

Carantina este principala modalitate de a stopa răspândirea virusului, ceea ce face România prin guvernul său acum. De remarcat că România şi-a făcut bine temele, iar criza coronavirusului nu a luat-o prin surprindere. Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) a adoptat o hotărâre prin care au fost aprobate cele patru scenarii de evoluţie a infecţiei cu noul coronavirus (COVID-19) şi măsurile de răspuns necesare.

Sistemul medical din România deţine, în premieră europeană, o aplicaţie de telemedicină care asigură monitorizarea pacienţilor aflaţi la domiciliu. Începând cu 26 februarie 2020, la Complexul Multifuncţional Caraiman a fost inaugurat sistemul de telemedicină care conferă posibilitatea monitorizării de la distanţă a bolnavului de către medicii specialişti, în timp ce acesta îşi desfăşoară activitatea zilnică normală la domiciliu. 

Telemedicina este gândită pentru a ajuta atât pacienţii, cât şi specialiştii. Aceasta permite medicilor să supravegheze pacientul fiind foarte practică şi economică pentru pacienţii nedeplasabili sau greu deplasabili, care au boli cronice, în special cardiovasculare sau în caz de criză pentru pacienţii în carantină. Monitorizarea pacientului se face 24 de ore din 24 de la distanţă, fără a fi nevoie de consultaţia faţă în faţă cu medicul. În această perioadă, pacientul poartă, ataşat de corpul său, echipamentul de monitorizare a parametrilor săi vitali, acesta incluzând şi un telefon cu o aplicaţie specială ce transmite, către Centrul de Telemedicină în timp real, în fiecare moment, toate informaţiile şi eventualele semnale de alarmă. Aplicaţia, prin Memorandum al Ministrului Sănătăţii, este acum dedicată crizei Coronavirusului. 

Măsurile dure luate de Guvernul României au oprit răspândirea coronavirus şi au salvat multe vieţi până acum[4]. Măsurile luate s-au făcut în ordine în funcţie de faza în care se află criza în ţară. Nu detaliez pentru că se ştiu deja. La acestea se adaugă Comisia Europeană care a primit, pe 10 martie, mandat din partea şefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE pentru a-şi intensifica eforturile în direcţia împiedicării răspândirii coronavirusului şi în contracararea efectelor economice adverse. La finalul videoconferinţei liderilor UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că 7,5 miliarde de euro vor fi eliberaţi pe piaţă ca lichidităţi destinate investiţiilor. Acest instrument va ajunge rapid la 25 de miliarde de euro. Ce avem clar, înainte de investiţii, este situaţia burselor globale. 

1/3 din valoare indicilor bursieri au avut pierderi de la începutul crizei. Joia neagră (12 martie) a dus la pierderi de 10 % pentru majoritatea burselor. Neîncrederea în ceea ce oferă acestea este motivul. Căderea burselor a plecat din Asia şi s-a oprit pe Wall Street. Avem două crize suprapuse: cea a băncilor şi cea a pandemiei de coronavirus. Avem opriri la pragul de urgenţă a burselor (7%), reluări şi iar scăderi dramatice. Criza financiară din 2007-2009 a fost o joacă. Să luăm situaţia din peninsula italiană. În actuala situaţie, „o criză financiară italiană este o certitudine – iar marea întrebare este cât de contagioasă va fi aceasta”, consideră The Guardian. În Statele Unite, însă, „epidemia reprezintă cel mai mare test la care este supusă economia, de la criza financiară din 2008”, este de părere New York Times. 

China originea pandemiei

Am fost în China şi ştiu foarte bine cum arată pieţele muncitoreşti de acolo. Eu n-am cumpărat niciodată produse din ele. Am cumpărat întotdeauna de la singurul Carrefour din Shanghai. Dintre regiunile din China cel mai puternic afectate de virus a fost regiunea Hubei, la sfârşitul anului trecut, regiune care găzduieşte milioane de companii care furnizează la rândul lor aproximativ materiale la peste 56.000 de companii multinaţionale. Efectele vor ajunge probabil la giganţi tehnologici, companii farmaceutice, producători din industria grea, dar şi din alte industrii. Combaterea coronavirusului este esenţială pentru toată lumea. Dar bătălia are costuri, care sunt măsurate invariabil faţă de profit. „Indiferent de costuri” - abordarea pe care o iau multe ţări - este un principiu care poate fi dezastruos, în special atunci când costul este atât de mare, încât nu poate fi suportat social. Alarma Coronavirusului, ca toate bolile noi şi letale, modelează răspunsurile. Pe măsură ce costurile încep să apară, există o recalibrare inevitabilă. Ne apropiem acum, în lume, de acel punct de recalibrare. De fapt cei care au citit cartea lansată de mine la finele anului trecut poate au înţeles, sau unii abia acum, de ce s-a chemat Noua Ordine Mondială -De la Primăvara Arabă la Brexit. Asta a fost etapa premergătoare unei noi situaţii geopolitice.â

Ce-i de făcut? Corectarea globalizării? Eu susţin că aceasta a început – Statele Unite au dat semnalul în urmă cu patru ani odată cu venirea Administraţiei Trump. Atenţie: corectarea se va face în orice condiţii. Dar oricum am privi lucrurile într-o discuţie despre globalizare, se simte nevoia unor mecanisme de repliere rapidă într-o lume aidoma unei comunităţi enorme, mecanisme care vor trebui gândite de pe acum. Totul se resetează de la sistemul financiar la cel medical, de la sistemul de aprovizionare cu materiale şi materii prime la relaţiile comerciale şi aşa mai departe. Adaug aici inclusiv cercetarea ştiinţifică. Să nu uităm totuşi că 8 din 10 afectaţi de COVID 19 fac forme uşoare şi medii. În general cei cu probleme medicale au mai mult de suferit. COVID-19 s-a răspândit începând din luna decembrie a anului trecut din China pe toate continentele Globului în afara Antarcticii şi va schimba geopolitica globală şi regulile internaţionale.  

Vaccinuri şi medicamente în cercetare 

Cercetătorii chinezi au început deja dezvoltarea vaccinului. Şi în Statele Unite, Australia şi alte ţări, medicii lucrează la crearea vaccinurilor: în Statele Unite, a fost fondat un nou grup de cercetare, la National Institute of Health (NIH), sub conducerea lui Antony S. Fauci, şeful Institutului pentru alergii şi boli virale (NIAID). Cercetătorii folosesc un virus inofensiv de răceală şi încorporează componente ale coronavirusului în acesta, pentru a declanşa o reacţie imunitară.

De reţinut că dezvoltarea vaccinului SARS în 2003 nu a depăşit administrarea lui la animale. Motivul principal a fost că epidemia SARS a trecut la scurt timp după ce medicii au testat cu succes vaccinul pe macaci. Şi cercetătorii australieni au început dezvoltarea unui vaccin. Aceştia lucrează împreună cu medici, în cadrul Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (CEPI), la dezvoltarea unui nou tip de vaccinare, folosind aşa-numita clemă moleculară. Ideea este de a face ca etapele incipiente ale viruşilor să imite aspectul viruşilor complet dezvoltaţi. Astfel, sistemul imunitar poate să-i atace înainte ca aceştia să fuzioneze cu celulele. Şi această abordare este una „de noutate”, la fel ca metodele cercetate în SUA şi s-a dovedit deja că funcţionează împotriva altor viruşi periculoşi, cum ar fi Ebola, MERS sau SARS, dar numai în laborator. Există şi posibilitatea ca o abordare complet diferită să fie de folos în eradicarea epidemiei: medicamentele antivirale. De exemplu inhibitorul de polimerază RNA, folosit în tratamentul Ebola, sau combinaţia de substanţe folosită în tratamentul HIV, Lopinavir şi Ritonavir.

 Autorităţile chineze au comandat deja cantităţi mari ale medicamentului Aluvia Kaletra, folosit în tratamentul HIV, a confirmat purtătoarea de cuvânt a firmei AbbbVie, din Chicago, Illinois. O altă abordare diferită este combaterea virusului cu aşa-numiţii anticorpi monoclonali, adică proteine​​ active imunologic, care declanşează un răspuns imunitar specific în organism (ceea ce caută acum cercetătorii militari americani). Specialiştii de la Vir-Biotechnologies din Illinois, SUA, au declarat că firma a dezvoltat deja anticorpi care au demonstrat eficienţă împotriva SARS şi MERS în testele de laborator. Unii dintre ei au reuşit să neutralizeze virusul din Wuhan”. 

Soluţii avem, fereastra de timp este îngustă!

Unde mergem? Inteligenţa Artificiala şi DARPA

Toată lumea vorbeşte de rolul şi locul în cadrul crizelor a AI (inteligenţa artificială) care intră în acţiune acum unde Cercetarea & Dezvoltarea au fost susţinute financiar de administraţiile respective (SUA sau Coreea de Sud). Un program de cercetare militară din SUA care caută un nou mod de a stimula imunitatea unui corp faţă de viruşi ar putea schimba modul în care guvernele şi militarii se pregătesc pentru pandemii - şi ar putea ajunge chiar, destul de curând, să ajute la stingerea focarului COVID-19. 

Platforma de prevenire a pandemiilor aparţinând DARPA[5] nu caută să creeze un vaccin, care poate dura ani de zile pentru a fi produs şi săptămâni pentru a-şi produce efectul dorit în organism, mai degrabă, obiectivul este de a identifica anticorpii monoclonali[6] specifici pe care organismul îi produce în mod natural atunci când întâlneşte un virus, şi apoi să păcălească corpul pentru a-l produce pe cel care protejează împotriva unei anumite boli. Acest lucru ar putea servi ca un scut temporar, câteva luni întregi şi care poate proteja individul de agentul patogen până când un vaccin poate fi creat. Dar aceşti anticorpi „au nevoie de mult timp pentru a fi descoperiţi. Există un traseu lung în lumea biomedicală pentru a-i identifica şi testa şi pentru a înţelege cu adevărat aceşti anticorpi ”, a spus dr. Amy Jenkins, care gestionează programul de prevenire a pandemiilor al DARPA.

Unul dintre obiectivele programului este accelerarea procesului de descoperire de anticorpi. Este o soluţie pe care au reuşit-o prin investiţii în microfluidice, prin manipularea lichidelor la sub-milimetru, nanofabricarea, fabricarea obiectelor cu o mărime de o miliardime de metru şi noi abordări ale secvenţierii genelor. Jenkins a descris procedeu astfel:

Suntem, de exemplu, capabili să luăm un pacient care s-a recuperat de un agent patogen şi suntem capabili să secvenţiem mai multe dintre celulele B ale lui. Deci este vorba de celulele care formează acei anticorpi şi care vă ajută să vă protejaţi împotriva acelor agenţi patogeni. Acum suntem capabili să le secvenţionăm pe toate din cauza abordărilor de secvenţiere de ultimă generaţie.”

Dacă răspunsul la anticorpi ai persoanei respective a fost relativ slab, vor fi găsite mai puţine materiale care pun în evidenţă anticorpi. „Ne bazăm pe răspunsul imun al acelui pacient. De obicei, facem acest lucru pentru cinci sau zece pacienţi. Alegem unul. Deci, dacă acea persoană a avut un răspuns imun cu adevărat robust, va fi excelent. Dacă nu ar fi fost aşa, pentru că unii oameni răspund altfel, am putea avea probleme, deoarece poate fi greu să găseşti anticorpii necesari. Datele preliminare sugerează că pot exista întotdeauna anticorpi. Suntem optimişti, dar şi precauţi că anticorpii sunt acolo ”, a spus ea.

Al doilea obiectiv este accelerarea livrării de anticorpi fabricaţi. Ca şi vaccinurile, anticorpii sunt produşi în bioreactoare, practic o cultură celulară uriaşă şi complexă, care joacă rolul corpului uman. Jenkins şi colaboratorii săi încearcă să inventeze o nouă modalitate de a produce anticorpi la scară folosind ARN-ul şi codul ADN al virusului care dă COVID-19. Atunci când ARN sau ADN este injectat la un pacient, acesta ar începe să funcţioneze imediat, ajutând persoanele să se protejeze de virus şi poate chiar să funcţioneze pentru a trata persoanele bolnave. Este diferenţa dintre cumpărarea unui mobilier deja asamblat faţă de un kit comandat prin poştă, cu un manual de instrucţiuni. Speranţa este că organismul în sine va putea construi răspunsul. În esenţă, a spus Jenkins, corpul devine bioreactorul. Deoarece ARN-ul şi ADN-ul sunt mult mai uşor de produs decât un vaccin tradiţional, speranţa este să se reducă drastic momentul producerii. Scopul imediat pentru focarul COVID-19 este de a descoperi anticorpii care sunt relevanţi pentru boală şi apoi de a-i produce într-un bioreactor tradiţional. Aceştia ar putea apoi să meargă la lucrători medicali de prim rang, trupe desfăşurate sau chiar la pacienţi bolnavi pentru a trata infecţia. Speranţa este „să avem ceva până la sfârşitul verii”, a spus ea, dar asta va fi dacă totul merge perfect. În interiorul Pentagonului, oficialii iau măsuri de precauţie. Secretarul Apărării, Mark Esper, a implementat ghidurile de „distanţare socială” ale CDC, ceea ce sugerează că oamenii se află la şase metri unul de altul. Săptămâna aceasta, Esper a ţinut întâlnirea obişnuită de la începutul săptămânii cu oficiali de rang înalt, inclusiv Preşedintele Comitetului Şefilor de State Majore, generalul Mark Milley, care a avut loc prin intermediul conferinţei video, pentru a prezenta noile proceduri. „Încurajăm toată lumea să practice o distanţare socială bună, folosind judecata lor şi în limitele a ceea ce putem face pentru a continua să facă treaba”, a declarat Jonathan Hoffman, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Cum vom lupta împotriva Coronavirusului cu ajutorul AI?

Nici o zi nu pare să treacă fără o altă companie AI sau laborator de cercetare care să publice sugestii despre cum tehnologia lor ar putea ajuta la combaterea focarului. Te şi pierzi în atâtea soluţii. Ceea ce este esenţial să înţelegem este că, în linii mari, există trei domenii principale în care oamenii speră că AI poate ajuta lumea să facă faţă noului virus:

1. Pentru a prezice răspândirea coronavirusului: mulţi am auzit despre startup-ul canadian digital pentru sănătate BlueDot, care a devenit faimos pentru că şi-a alertat clienţii cu privire la noul virus cu nouă zile înainte de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Într-adevăr, compania s-a folosit de „învăţare automată” pentru a analiza vaste baze de date din mii de surse, inclusiv din cele neaşteptate, cum ar fi datele de ticketing pentru avioane, şi a găsit modele care amintesc de focarele anterioare de epidemii de coronavirus(SARS,MERS). În mod similar, epidemiologii din întreaga lume lucrează la propriile lor modele pentru a prezice modul în care virusul va continua să se răspândească. Cercetătorii din Boston, de exemplu, folosesc AI pentru a urmări menţiunile simptomelor specifice coronavirusului pe reţelele de socializare pentru a cartografia răspândirea. Şi în China, de unde a apărut virusul, AI similară s-a dovedit deja utilă pentru a găsi focarele în ţară, potrivit South China Morning Post.

2. Pentru a diagnostica boala: tehnologia AI poate ajuta medicii să pună diagnosticul COVID-19. Companii precum gigantul tehnologic chinez Alibaba sau un startup susţinut de compania din SUA producătoare de „cipuri” Nvidia susţin că sistemele lor de AI pot detecta boala în scanările CT ale plămânului.

3. Pentru a dezvolta un vaccin sau un tratament: în sfârşit, există speranţa că AI-ul ar putea fi utilizat pentru a dezvolta rapid un tratament pentru COVID-19 şi un vaccin împotriva virusului. De exemplu, unitatea de cercetare AI a Alphabet DeepMind a lansat calcule despre proprietăţile virusului făcute de unul dintre modelele sale AI. Compania speră că aceasta va ajuta oamenii de ştiinţă în căutarea lor de medicamente. Experţii sunt de acord că tehnologia AI are potenţialul de a ajuta în lupta împotriva răspândirii globale a coronavirusului. Dar nu tot ce străluceşte este aur! Multe dintre afirmaţiile făcute de industrie nu au trecut încă testul cercetării ştiinţifice amănunţite. În plus, există şi alte obstacole: când vine vorba de dezvoltarea unui tratament sau a unui vaccin, de exemplu, tehnologia AI poate ajuta la accelerarea dezvoltării medicamentelor - dar nu poate face mult pentru a accelera testarea clinică necesară pentru a demonstra eficienţa lor şi siguranţă înainte să poată intra pe piaţă.

Voluntarii pentru vaccin: Cercetătorii din Nebraska, Londra şi statul Washington sunt înaintaţi în următorii lor paşi în dezvoltarea unui potenţial vaccin pentru COVID-19. În Nebraska, doi pasageri infectaţi de la Diamond Princess Cruise Ship s-au prezentat pentru a testa medicamentul experimental Remdesivir, în timp ce la Kaiser Permanente Washington Health Research Institute sunt recrutaţi voluntari sănătoşi pentru testarea vaccinurilor la fel ca şi la Queen Mary BioEnterprises Innovation Center de la Whitechapel, cercetătorii caută „suflete curajoase ” care să fie infectate cu virusul ca parte a dezvoltării vaccinului. 

Lumea luptă cu toate puterile pentru a rezolva crearea unui vaccin. Ce ne trebuie nouă românilor? Spirit civic şi disciplină, respectarea hotărârilor guvernamentale şi a măsurilor de protecţie pe care trebuie să le aplicăm. Şi mai mai este un lucru: SINCERITATEA (vezi cazul tinerei de 26 de ani, cu coronavirus, care a ascuns faptul că s-a întors din Italia, a îmbolnăvit şase oameni şi a trimis în izolare peste 40 de cadre medicale şi pacienţi) Cum să numeşti acest fapt? Inconştenţă este un termen diplomatic pentru fapta ei! În lupta împotriva unui inamic nevăzut sinceritatea faţă de cei care sunt responsabili este esenţială. Cine nu este sincer nu numai că pierde, dar el aduce nefericirea altora de bună credinţă. 

Realizată cu succes, prevenirea şi răspunsul pandemiei vor fi în mare parte invizibile pentru societate. Zi de zi, diagnosticul şi tratamentul bolilor de rutină va deveni mai rapid şi mai precis şi, în timp, vor fi mai puţine solicitări bugetare de urgenţă, mai puţine perturbări ale societăţii ca urmare a unor focare de boli infecţioase şi o mai mare încredere în sistemele de sănătate. Pandemiile se răspândesc mai mult decât boala. Acestea ameninţă sănătatea societăţilor şi a economiilor în întregul lor. Tratarea acestora pur şi simplu ca şi crize de sănătate nu va face decât să perpetueze un ciclu de panică şi un răspuns ineficient.

 



[1] Roaring Twenties se referă la deceniul anilor 1920 în societatea occidentală şi cultura occidentală. A fost o perioadă de prosperitate economică, cu un avantaj cultural distinct în Statele Unite şi Europa, în special în marile oraşe precum Berlin, Chicago, Londra, Los Angeles, New York, Paris şi Sydney.

[2] Pactul Kellogg-Briand, cunoscut şi ca Pactul de la Paris, după oraşul în care a fost semnată această înţelegere pe 27 august 1928, a fost un tratat internaţional "care milita pentru renunţarea la război ca instrument al politicii naţionale"

[3] "Revoluţiile sunt cel mai probabil să apară atunci când o perioadă prelungită de dezvoltare economică şi socială obiectivă este urmată de o perioadă scurtă de inversare accentuată. Oamenii se tem că subiectul câştigat cu mare efort va fi destul de pierdut; starea lor de spirit devine revoluţionară. Rebeliunea Dorr, Revoluţia Rusă şi Revoluţia egipteană susţin această noţiune, în mod provizoriu, la fel şi datele despre alte tulburări civile. Diverse statistici - cum ar fi răscoalele rurale, grevele industriale, şomajul şi costul vieţii - pot servi drept indici brutali ai starea de spirit populară. Mai utile, deşi mai puţin uşor de obţinut, sunt întrebările directe în interviurile transversale. Scopul prezicerii revoluţiei este conceput, dar nu este încă născut sau maturizat." J. C. Davies "Toward a theory of revolution"-American Sociological Review 27(1962):5-19

[4] Iată cel mai bun exemplu (datele sunt la momentul în care am scris articolul 11 martie 2020): Pe 22 februarie, în Italia erau 9 cazuri de coronavirus, pe 23 februarie, deja erau 76 de cazuri, iar pe 24 februarie, 124 de cazuri. Pe 24 februarie, Guvernul României a decis instituirea carantinei pentru persoanele care sosesc în România din Italia din cele 11 comune în care autorităţile italiene au instituit carantina şi izolarea la domiciliu a persoanelor care sosesc în România din regiunile Lombardia şi Veneto. De atunci şi până astăzi în Italia au apărut peste 9.000 de cazuri şi peste 450 de decese. În Spania, pe 24 februarie erau 2 cazuri. Astăzi sunt peste 1.200 de cazuri şi 30 de decese. În Germania, pe 24 februarie erau 16 cazuri. Astăzi sunt peste 1.200 de cazuri şi ieri au apărut primele 2 decese. În Franţa, pe 24 februarie, erau 12 cazuri. Acum sunt peste 1.400 de cazuri şi 30 de decese. În Belgia (ţară cu jumătate din populaţia României), pe 24 februarie era un singur caz, iar astăzi sunt peste 200 de cazuri. În România avem doar 47 de cazuri şi fiecare caz primeşte o atenţie deosebită. Nu avem niciun deces.

[5] Defense Advanced Research Projects Agency este o agenţie a Departamentului Apărării al Statelor Unite care are rolul de a dezvolta noi tehnologii pentru forţele armate. A fost înfiinţată în 1958 în urma "şocului Sputnik".

[6] Anticorpii monoclonali sunt o categorie de anticorpi (clasă de imunoglobulină) care au ca trăsătură specifică o structură şi o funcţie identică (adică au aceeaşi specificitate pentru un anumit antigen sau un anumit epitop) şi care sunt produse de o clonă de celule limfoide (limfocite B sau plasmocite) care toate provin dintr-o singură celulă iniţială şi, prin urmare, sunt toate identice între ele din punct de vedere genetic. Producerea unui anticorp monoclonal poate să aibă loc in vivo (în vivo se referă la experimentele realizate într-un organ, sau pe un ţesut al unui organism viu; testele pe animale şi studiile clinice sunt două forme de cercetare in vivo). aşa cum este cazul în unele gamapatii monoclonale (mielom multiplu, boala Waldenström, leucemii limfoide cronice, limfoame maligne) sau in vitro din hibridoame (hibridomul-din latina hybrida = metis, cu sânge amestecat + oma = tumoră) este o linie celulară creată in vitro ,în laborator, prin hibridizarea somatică a unor tipuri celulare genetic diferite, ale căror cromozomi se amestecă) formate prin fuziunea limfocitelor B normale de specificitate cunoscută cu celule de mielom. Un mare număr de astfel de anticorpi monoclonali produşi industrial şi de specificităţi diferite sunt utilizaţi în mod curent în cercetare şi biologia clinică pentru diagnosticul şi tratamentul multor boli, mai ales în cancerologie, patologia inflamatorie şi imunitară.