Frontex, implicată în mai multe cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi. Sunt acuzate şi două nave româneşti de asemenea practici VIDEO

Frontex, implicată în mai multe cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi. Sunt acuzate şi două nave româneşti de asemenea practici VIDEO

Agenţia europeană de supraveghere a frontierelor a folosit peste 600 de agenţi în Grecia, una dintre porţile de intrare în UE, precum şi nave, drone şi avioane

Frontex, agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe, este implicată în mai multe incidente de refuz al unor ambarcaţiuni cu solicitanţi de azil care traversau Marea Egee între Turcia şi Grecia, se menţionează într-o anchetă realizată de mai multe publicaţii, citate de AFP. Şi două nave româneşti aparţinând Poliţiei de Frontieră au fost filmate în timp desfăşoară manevre ce par să încalce flagrant legislaţia internaţională.

Ştiri pe aceeaşi temă

Investigaţiile desfăşurate „arată pentru prima dată că responsabili ai Frontex sunt conştienţi de practici ilegale ale gărzilor de coastă greceşti şi sunt în parte implicaţi ei înşişi în cazuri de refuz”, scrie Der Spiegel.
 
Jurnaliştii susţin că au documentat şase cazuri petrecute din aprilie în Marea Egee în care echipe ale Frontex cel puţin au asistat fără a reacţiona la refuzul şi îndreptarea către Turcia a unor ambarcaţiuni cu refugiaţi care se aflau în apele greceşti, o practică ilegală, notează AFP.
 
Într-un caz din luna iunie o înregistrare video arată o navă a Frontex blocând o ambarcaţiune cu refugiaţi apoi, într-o altă scenă înregistrată, trecând prin faţa ambarcaţiunii cu refugiaţi în mare viteză înainte de a pleca din zonă.
 
Folosind date din surse deschise, inclusiv clipuri video şi fotografii, personalul Frontex, printre care şi două nave româneşti aflate în patrulă la momentul respectiv, par să fie implicate direct în manevre de descurajare a solicitanţilor de azil să ajungă la mal (aşa-numitele „illegal pushbacks”). Mai mult, românii par să refuze să salveze oamenii din bărcile aflate în derivă şi le pun intenţionat viaţa în pericol prin manevre periculoase.
 
Conform jurnaliştilor nemţi, acest gen de incident ajunge foarte rar să fie raportat la sediul central Frontex din Varşovia.
 
Bucureştiul participă la misiunile Frontex cu personal şi logistică încă din 2007, anul aderării la Uniunea Europeană. Frontex a fost creat ca răspuns comun la diferitele provocări şi situaţii ce pot să apară la graniţele exterioare ale Uniunii, însă a ajuns în atenţia publicului mai ales după evenimentele din 2015, când un număr considerabil de solicitanţi de azil, majoritatea din Siria şi Irak, au tranzitat statele europene de la graniţa de sud-est, în special Grecia şi Ungaria. Însă o componentă importantă o reprezintă misiunile pe mare, în special cele de la graniţa maritimă dintre Grecia şi Turcia.
 
Aceste misiuni presupun ca ambarcaţiunile implicate în operaţiunile Agenţiei Frontex sa navigheze, la distanţe mai mici sau mai mari de diverse mijloace de transport - prezente în zonă, în vederea prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale în arealul de referinţă, dar şi să ofere ajutor umanitar atunci când situaţia o impune, în conformitate cu legislaţia internaţională şi drepturile omului referitoare la cererile de azil. Incidentele documentate de publicaţia germană în care sunt implicate şi navele româneşti ar fi avut loc pe 8 iunie şi pe 15 august anul acesta şi prezintă o realitate departe de asistenţa umanitară şi respectarea drepturilor omului pe care grănicerii români ar fi trebuit s-o respecte.
 
În dimineaţa zilei de 15 august, Samira Mohammad se afla într-o ambarcaţiune din cauciuc împreună cu familia ei, în apropiere de insula Lesvos, când grănicerii eleni s-au apropiat periculos de mult de ei, într-o încercare vădită de intimidare menită să-i forţeze să se întoarcă înapoi în apele teritoriale turceşti, unde, conform spuselor femeii, au avut parte de aceleaşi tratament din partea grănicerilor turci. Conform siriencei de 45 de ani, care a folosit un pseudonim de frica represaliilor din partea autorităţilor, localnicii au şi un nume pentru aceste şicane - „polo de apă, varianta grecească”.
 
Femeia susţine că grănicerii eleni, cu cagule pe faţă, s-au urcat în barcă, le-au pus pistolul la cap şi i-au forţat pe oameni să se îndrepte spre apele teritoriale turceşti, după care le-au distrus motorul bărcii. Toată familia femeii era în barcă în acele momente traumatice, inclusiv nora sa gravidă, care a fost ulterior spitalizată cu sângerări masive. Toată operaţiunea a durat ore întregi, timp în care n-au primit niciun fel de asistenţă umanitară din partea nimănui.
 
Conform datelor publice, nava românească MAI 1102 era la doar câteva sute de metri distanţă de barca cu refugiaţi, dar a decisă să nu facă nimic, ceea ce contrazice flagrant scopul misiunii agenţiei europene. Incidentul a fost filmat de grănicerii turci şi raportat de o navă germană NATO guvernului de la Berlin, însă raportul nu a fost făcut public niciodată.
 
 
În incidentul din iunie, românii au mers un pas mai departe şi s-au implicat direct în acţiuni care au pus viaţa solicitanţilor de azil în pericol. MAI 1103, ambarcaţiune aparţinând Poliţiei de Frontieră, se afla într-o misiune Frontex în Marea Egee când ar fi blocat fizic o barcă cu solicitanţi de azil să ajungă pe malul grecesc. Din imaginile video se vede clar cum nava cu personal românesc comunică cu cei aflaţi în barcă, dar nu le oferă niciun fel de asistenţă, aşa cum prevede legislaţia internaţională în astfel de situaţii, notează europa libera.
 
Câteva clipe mai târziu, românii măresc intenţionat viteza navei în timp ce trec pe lângă barca aflată în derivă, o manevră care creează valuri şi le pune viaţa în pericol migranţilor aflaţi în ambarcaţiune, după care se retrag de la faţa locului, lăsându-i pe grănicerii eleni să se ocupe mai departe de situaţie.
 
„Acest gen de manevre de împingere a oamenilor înapoi încalcă interdicţia de expulzare colectivă şi şi legea maritimă internaţională”, a declarat pentru Der Spiegel Dana Schmalz, expert în drept internaţional la Institutul Max Planck din Heidelberg, Germania. Avocatul atrage atenţia că personalul Frontex este obligat să salveze imediat oameni aflaţi în bărci improvizate, mai ales atunci când acestea sunt supraaglomerate. „Dacă în loc să facă asta ei măresc viteza ca să facă valuri, ca pe urmă să plece de la faţa locului şi să-i lase pe greci să facă treaba murdară, tot sunt implicaţi în aceste manevre ilegale de întoarcere a oamenilor din drum”, susţine Schmalz.
 
Pe lângă Der Spiegel, la cercetări au participat o revistă a canalului german ARD, colectivul de jurnalişti „Lighthouse Reports”, platforma de investigaţii „Bellingcat” şi canalul de televiziune japonez TV Asahi. Autorii investigaţiei susţin că au comparat „zeci” de înregistrări video, imagini din satelit, relatări ale unor martori oculari, printre care refugiaţi şi angajaţi ai Frontex.
 
Agenţia europeană de supraveghere a frontierelor a folosit peste 600 de agenţi în Grecia, una dintre porţile de intrare în UE, precum şi nave, drone şi avioane, potrivit articolului.
 
Frontex nu a comentat cazurile ridicate de jurnalişti, menţionează Der Spiegel, dar a declarat că agenţii săi operează în baza unui cod de conduită în materie de drepturile omului şi respectă interdicţia de refuz al ambarcaţiunilor cu migranţi.
 
Fără a menţiona articolul, Frontex a anunţat vineri seară pe contul său de Twitter că este „în contact au autorităţile greceşti în legătură cu incidente pe mare din ultimele luni” şi că Atena a deschis „o anchetă internă”. Frontex acţionează „cu respectarea drepturilor fundamentale şi a legii internaţionale”, subliniază agenţia pe Twitter.
 
Guvernul conservator grec a respins mereu acuzaţiile de refuz ilegal al ambarcaţiunilor cu migranţi la frontierele sale de care este vizată din partea mai multor ONG-uri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările