Europa ca fortăreaţă: UE şi ţările membre cheltuie milioane de euro pe tehnologie militară pentru a descuraja refugiaţii

Europa ca fortăreaţă: UE şi ţările membre cheltuie milioane de euro pe tehnologie militară pentru a descuraja refugiaţii

Graniţa Polonia-Belarus FOTO Leonid Shcheglov / BELTA / AFP

Uniunea Europeană prin Frontex şi unele ţări membre cheltuiesc sute de milioane de dolari pe tehnologii avansate de descurajare a refugiaţilor, de la drone de uz militar la sisteme de senzori şi detectoare de minciuni experimentale, arată o anchetă Guardian.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ţările din UE care se confruntă cu un aflux de refugiaţi precum Grecia şi mai recent Polonia apelează la un arsenal vast de tehnologii specializate de monitorizare şi descurajare a acestora - de la supraveghere aeriană, sisteme de senzori şi camere la centre de supraveghere şi bariere fizice.
 
Totodată, ţări precum Ungaria,Grecia şi Letonia testează dispozitive bazate pe inteligenţă artificială cum sunt detectoare de minciuni care analizează microexpresiile faciale.
 
În ultimul deceniu, UE a investit sute de milioane de euro în tehnologii care să ţină migranţii departe de graniţele sale oferind  o nouă piaţă companiilor tehnologice şi militare. În 2018, UE prognoza o  piaţă a securităţii europene cu o creştere la 128 de miliarde de euro în 2020.
 
Activiştii pentru drepturile omului denunţă folosirea acestor mijloace contra migranţilor, ca şi sumele enorme cheltuite pe echipamente, garduri şi tabere, în timp ce unii parlamentari europeni precum  Özlem Demirel critică apelul a drone de uz militar şi comenzile către companii de armament şi în general perspectiva migraţiei ca o problemă de securitate.
 
Acestea au fost cumpărate prin agenţia europeană de protecţie a graniţelor, Frontex, cu ajutorul fondurilor destinate securităţii interne sau prin proiectul Horizon 2020 destinat investiţiilor în tehnologii inovatoare.
 
 

Supraveghere aeriană

Ţările din Balcani folosesc drone şi elicoptere, în timp ce Grecia are dirijabile la graniţa cu Turcia. Cele mai scumpe dispozitive sunt dronele Heron cu autonomie mare care operează deasupra Mării Mediterane.
 
Frontex a atribuit anul trecut un contract în valoare de 91 de milioane de euro pentru achiziţia de drone Heron şi Hermes de la două companii israeliene specializate în armament. Dronele au autonomie de zbor de peste 30 de ore la o altitudine de 10.000 de metri şi transmit la sediul Frontex din Varşovia.
 
Misiunea lor de zbor începe din Malta şi se concentrează pe zona de căutare şi salvare din largul coastelor Libiei unde paza de coastă este pregătită să intervină pe baza informaţiilor primite de autorităţile UE cu privire la prezenţa unor bărci de migranţi în Mediterană.
 

Senzori şi camere

Radare mobile, camere termice, detectori ale bătăilor inimii şi monitori de CO2 sunt folosiţi pentru a identifica migranţi deplasându-se sau ascunşi în păduri şi vehicule.
 
Grecia foloseşte camere şi senzori de temperatură de-a lungul graniţei sale cu Turcia monitorizând datele din centrele de operaţii precum cele din Nea Vyssa  la intersecţia cu frontierele cu Bulgaria şi Turcia. Tot acolo,Grecia a pus în funcţiune în iunie un tun de sunet montan pe un vehicul capabil să emită unde sonore „asurzitoare de până la 162 de decibeli.
 
În octombrie, odată cu noua criză a migranţilor din Belarus, parlamentul polonez a aprobat construcţia unui zid în valoare de 350 de milioane de euro ce se va întinde pe jumătate din lungimea graniţei şi înalt de circa 5.5 metri şi care va avea detectori de mişcare şi camere termice.
 

Camere de supraveghere

Tabăra de refugiaţi de la Samos, deschisă în septembrie este o instalaţie de 38 de milioane de euro cu garduri de tip militar şi sisteme CCTV. Accesul în această tabără se face prin amprente şi scanare, şi monitorizarea este asigurată de o companie privată şi de 50 de ofiţeri în uniformă. Alte două tabere s-au deschis în noiembrie.
 
Grecia a înfiinţat şi un centru de supraveghere în Samos care să monitorizeze video cele 35 de tabere de refugiaţi din ţară şi să dea alerte.

Inteligenţă artificială

UE a cheltuit 4,5 milioane de dolari pe testarea vreme de trei ani a unor detectoare de minciuni bazate pe inteligenţă artificială în Grecia, Ungaria şi Letonia. Este vorba de un dispozitiv de scanare a expresiilor faciale în timpul intervievării unui refugiat şi analizării datelor pentru depistarea minciunii care sunt apoi trimise către paza de frontieră.
 
Ultimul test s-a încheiat în 2019 şi a fost considerat un succes de către autorităţile UE, deşi cercetătorii sunt de părere că metoda este pseudoştiinţă şi nu poate fi folosită pentru rezultate de încredere. 
 
Tehnologia face obiectul unui proces intentat de parlamentarul Patrick Breyer la Curtea Europeană de Justiţie iar un verdict este aşteptat pe 15 decembrie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările