Cum a ajuns mafia italiană să profite din subvenţiile UE pentru agricultură. Modelul ar putea fi exportat şi în România

Cum a ajuns mafia italiană să profite din subvenţiile UE pentru agricultură. Modelul ar putea fi exportat şi în România

Mafiotii italieni se orienteaza de la escorcherii la deturnarea de fonduri UE pentru agricultura FOTO AFP

În 2012, un fermier din oraşul sicilian Tortorici a primit o convocare neplăcută: un membru important al mafiei locale avea nevoie de o favoare.

Gino Bontempo voia să închirieze pământul lui Di Vincenzo, ca să obţină subvenţii de la UE în  numele fiici sale. S-a dovedit a fi o ofertă pe care Di Vincenzo nu a putut să o refuze.
 
Într-un interogatoriu la poliţie, în 2017, el a explicat cum de a acceptat propunerea, deşi nu a primit nicio chirie.  „Chi pecora şi fă, îl lupo se la mangaia”, a îngânat el cu regret. Cel care se comportă precum, o oaie este mâncat de lup.
 
În ultimul deceniu, sindicatele criminale au deturnat milioane de euro din  fonduri pentru agricultură de la UE, potrivit unei investigaţii ample efectuate în Sicilia, care a implicat 600 de ofiţeri de poliţia şi a culminat cu 94 de arestări, pe 15 ianuarie. Bontempo a fost printre cei reţinuţi, acuzaţi de fraudă, şantaj şi legături cu mafia. Un document din Senatul italian arată că el era un lider mafiot, potrivit portalului Politico.
 
Organizaţiile criminale şi-au diversificat din ce în ce mai mult afacerile tradiţionale de escrocherii şi furturi cu subvenţiile de la UE, care furnizează un venit mai profitabil.
 
Investigaţia dezvăluie „o evoluţie semnificativă” în activitatea criminală, potrivit ordinului de reţinere de 2.174 de pagini al investigatorilor, obţinut de Politico. „Deşi menţin activităţi criminale clasice precum drogurile şi şantajul... principala lor afacere a devenit marea afacere de a frauda UE, mai satisfăcătoare şi mai puţin riscantă”.
 

Ţinte uşoare

 
Nu mai este nevoie să jefuiască o bancă, a spus generalul Pasquale Angelosanto, şef al ROS, forţa de poliţie specializată pe acţiuni antitero şi legate de crima organizată.
 
„Au găsit o nouă cale către bogăţii care ajung confortabil în seifurile lor fără niciun risc”, a declarat el pentru Politico.
 
În afară de forţarea fermeirilor, clanurile au închiriat mii de hectare de teren deţinut de stat, dat în arendă. Fermierii cinstiţi  au evitat aceste licitaţii, aşa că ameninţările explicite au fost rareori necesare.
Subvenţiile UE se bazează mai mult pe a avea în posesie pământ, decât a avea producţie, aşa că organizaţiile criminale rareori se deranjează chiar să cultive ceva pe el. Rezultatul este „un fenoment devastator”, au scris anchetatorii în ordinul de reţinere. Fermierii cinstiţi pierd fonduri UE vitale şi sprijină, fără să vrea, activităţile criminale ale clanurilor mafiote.
 
UE plăteţte în jur de 60 de miliarde de dolari în subvenţii pentru agricultură în fiecare an, cam 37 la sută din întregul său buget. Aceşti bani ar trebui să sprijine agricultura şi înmulţirea animalelor şi să păstreze în viaţă comunităţile de fermieri.Însă pe tot continentul, controalele relaxate au lăsat sistemul de subvenţii, care este în mare parte administrat de guvernele naţionale sau regionale, vulnerabil în faţa exploatării.
 
Percheziţiile din ianuarie ale poliţiei italiene au vizat două clanuri mafiote din apropiere de Tortorici, în munţii Nebrodi, o zonă de teren protejat care are în jur de 86.000 de hectare.
 
Familiile Bontempo Scavo şi Batanezi ar fi fraudat cu aproximativ 10 milioane de euro Fondul European de Garantare Agricolă şi Fondul de Agriocultură al UE pentru Dezvoltare Rurală.
 

Ferme de familie

 
Cele două familii din Tortorici sunt caracterizate de legături strânse de sânge şi au rădăcini puternice în această zonă. Acestea au dus lupte sângeroase pentru teritoriu, existând 45 de execuţii şi dispariţii legate de mafie, între anii 1986 şi 1993.
 
Însă vremurile prospere finanţate de UE pare că au adus pacea în rândurile clanurilor. Ela au ajuns la o înţelegere de a împărţi pământul şi avantajele.
 
„Ne-am documentat şi am descoperit că cererile de subvenţii sunt împărţite între cele două clanuri şi fiecare respectă teritoriul celuilalt”, a spus Gerardo Mastrodomenico, şef al Fiscului din Messina.
 
Autorităţile din zona Nebrodi au depistat frauda cu subvenţii în jurul anului 2012 şi drept răspuns au fost introduse verificări obligatorii pentru oricine închiria teren în 2016, o reformă care a devenit acum lege naţională. Omul din spatele acestei reforme-cheie, Giuseppe Antoci, pe atunci preşedinte al Parcului Naţional Nebrodi, a fost ţinta unei tentative de asasinat în 2016, cel mai gr av atac al mafiei asupra unui oficial instituţional de la crimele procurorilor din anii ‘90.
 
Abuzul sistemului nu există doar în Italia. Jurnalistul Jan Kuciak a fost asasinat în 2018 în timp ce investiga legături ale mafiei într-o fraudă cu subvenţii, în Slovacia. De asemenea, mafioţi au fost înregistraţi spunând că plănuiesc să exporte acest  model de fraudă şi în România, potrivit investigatorilor. Poliţia italiană este dispusă să coopereze cu autorităţile din alte state dar deseori, după cum recunosct şi organele legii, mafioţii sunt cu în pas înainte şi cultura din unele zone pare înrădăcinată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: