A fost, neaşteptat pentru estimările diplomaţiei britanice care a făcut tot ce i-a stat în puteri ca asta să nu se întâmple, o demonstraţie de poziţie unitară şi de voinţă politică de a alinia o linie preventivă în faţa a ceea ce se desenează a fi un "divorţ foarte costisitor", un "hard" Brexit care ameninţă să se transforme într-un "savage Brexit".

Ce înseamnă această linie preventivă?

1. În primul rând, confirmarea faptului că, pe lista de priorităţi, prima (în acelaşi timp definită drept "linie roşie") o constituie rezolvarea situaţiei viitoare a celor 3 milioane de cetăţeni europeni care trpiesc, muncesc şi învaţă în UK dar şi, în oglindă, la fel de important prin consecinţele viitoare, a statutului britanicilor care muncesc sau trăiesc în Europa. Negocierile vor privi situaţia imediată dar şi cea viitoare, căci e vorba despre potenţiale schimbări multiple cum ar fi obţinerea dreptului de reşedinţă permanentă, activarea drepturilor de protecţie socială şi plata pensiilor dar şi lămurirea regimului proprietăţilor britanicilor stabiliţi în UE, cei care vor fi supuşi reglementărilor specifice cetăţenilor proveniţi din ţări terţe.

Pentru asta s-a cerut ieri să existe "garanţii reciproce privind salvgardarea statutului şi drepturilor cetăţenilor europeni şi britanici şi famiilor lor care derivă din legislaţia europeană la data retragerii UK. Asemenea garanţii trebuie să fie efective non-discriminatorii şi comprehensive, inclusiv dreptul de a primi rezidenţă permanentă după o perioadă continuă de şedere legală de 5 ani.".

Foarte importante remarci deoarece ele implică nevoia de a se asigura că va exista un angajament ferm privind obligaţii pe termen mediu cum ar fi, spre exemplu, plata de către UK a unor pensii pentru cetăţeni europeni pe o perioadă de încă 20-30 de ani din momentul efectiv al retragerii din UE.

UE anunţă că negocierile vor fi făcute în deplină transparenţă, semnal direct către echipele britanice că nu sunt acceptate cererile doamnei Theresa May de a se păstra nu numai discreţia, ci chiar secretul asupra convorbirilor între ecchipele Barnier/Davis.

2. Foarte importantă este poziţionarea UE în favoarea unei abordări în favoarea rezolvării unitare a problemelor financiare, adică punând în acelaşi pachet "problemele care razultă din MMF (cadrul financiar multianual al UE), precum şi cele legate de Banca Europeană de Investiţii, Banca Central Europeană şi Fondul European de Dezvoltare" pentru respectarea până la capăt, fără nici un fel de derogări posibile a obligaţiilor care rezultă din întreaga perioadă în care Marea Britanie a fost membră UE.

Aşa cum anticipam în urmă cu câteva zile, aceste lucruri erau deja pe masa celor care au negociat acest text pe care vi l-am prezentat la timp, în exclusivitate. Ceea ce rămăsese însă sub semnul întrebării, depinzând de cât de dure se doreacu să fie forumulări finale, era prezenţa a două elemente vitale.

Primul a fusese deja formulat de Cancelarul Angela Merkel care spunea, în cuvinte care se regăsesc în textul adoptat la Summit, că ideea centrală a mandatului de negocieri, a întregului proces de negocieri, este că o ţară care se retrage din UE nu poate şi nu va beneficia niciodată de aceleaşi drepturi ca un Stat Membru, arătând astfel orizintul maxim de speranţă pentru UK care, pentru orice acord viitor, va trebui să-şi limiteze foarte serios ambiţiile. Mai ales că, aşa cum se spune în textul de ieri, nu va exista decât o negociere globală şi în niciun caz nu va fi acceptată ultima încercare britanică, cea de a cere discuţii şi negocieri sectoriale.

Al doilea element este referirea la situaţia din Irlanda şi cererea de respectare integrală  a prevederilor conţinute în Acordul Good Friday ceea ce, în mod direct, pentru prima oară în istorie, reflectă într-un document european cererea expresă făcută de Primul Ministru al Republicii Irlanda ca în Concluziile Summitului (implicit, în mandatul de negociere) să se regăsească principiul că, în cazul unui viitor vor în Irlanda de nord în favoarea reunificării cu Republica Irlanda, atunci Irlanda de Nord va deveni în mod automat parte a Uniunii Europene. Principiu înscris în textul acordului Good Friday, perfect legal şi înregistrat ca Tratat Internaţional la ONU, aşa cum recunoştea acum câteva zile chiar şi David Davis, ministrul britanic pentru BREXIT.

Aceasta este o lovitură enormă pentru că, practic, poate redeschide în imediat coşmarul războiului civil în Irlanda de Nord, niciodată şi de nimeni uitat, adăugându-se la memoriile istorice care reţin povestea tratamentelor teribile, inumane şi degradante la care a fost supusă populaţia irlandeză din zonă de către englezi. În mod limpede, faptul că o asemenea menţiune a fost făcută şi asumată unanim de şefii de state şi guverne din UE are o valoare politică excepţională doarece, pe fond, poate fi un semnal indirect care să întărească speranţele scoţientilor ca, odată desprinşi din UK, vor avea un drum rapid către statutul de membru UE.

În fine, chiar dacă nu este legat direct de Summit, este la fel de important de arătat că s-a mai petrecut ceva deosebit, chiar foarte deosebit, la reuniunea pre-Summit a PPE, unde solidarizarea împotriva recentelor gesturi şi iniţiative politice a fost atât de serioasă încât Primul Ministru Viktor Orban s-a simţit nevoit să promită o respectare imediată şi totală a deciziilor UE şi Comisiei Europene.

Interesant, spuneam, pentru că apare clar că "s-a sunat adunarea" la cel mai înalt nivel şi, în consecinţă, oricât de intens le-ar fi fost discursul şi demagogia anti-europeană, unii lideir politici au realizat că a sosit timpul unor decizii mai speciale privind reformulareaputerii în Europa. Care, poate, s-a mişcat mai greu, dar acum a aprins motoarele unei reacţii comune care, sper, să anunţe că, practic, în alte domenii, vor urma concentrări de formule comune.

Acum, mai rămâne să vedem rezultatele din Franţa pentru a vedea dacă ce-am auzit în aceste zile la Bruxelles va deveni o realitate politică pe termen lung care să se confunde cu întărirea rapidă a proiectului european.