Trăind pe baza codului sanitar: măsurile de control al populaţiei luate de China împotriva coronavirsuslui aduc riscul supravegherii dincolo de pandemie

China a instituit o gamă mare de controale bazate pe înaltă tehnologie asupra societăţii în cadrul eforturilor în general de succes în oprirea răspândirii virusului, dar consecinţele lor pot fi durabile. Pandemia i-a oferit liderului chinez Xi Jinping argumente puternice pentru a aprofunda intruziunea Partidului Comunist în vieţile celor 1.4 miliarde de locuitori ai Chinei, relatează New York Times.

Cetăţenii chinezi se pot deplasa şi au acces în diverse locuri doar pe baza codului lor sanitar, ce poate fi verde, galben sau roşu în funcţie de unde locuiesc şi de expunerea la infecţia cu coronavirus.

„Partidul Comunist a aflat cel mai bun model de control al oamenilor”, spunea în decembrie  într-un interviu telefonic Xie Yang, un activist pentru drepturi ale omului care a acuzat autorităţile chineze că s-au folosit de codul său sanitar pentru a nu-i permite să o viziteze pe mama unui disident.

Luna asta, autorităţile l-au reţinut pentru incitare la subversiune şi provocare de tulburare.

Pandemia i-a oferit lui Xi Jinping argumente puternice pentru a-şi aprofunda controlul asupra vieţilor cetăţenilor, completându-şi viziunea unei ţări ca model de ordine sigură în contrast cu „haosul Occidentului”. În cei doi ani de la primul lockdown al pandemiei în Wuhan, guvernul chinez şi-a concentrat puterile pentru urmărirea şi izolarea oamenilor, susţinut fiind de tehnologii îmbunătăţite, armate de muncitori locali şi sprijin public larg.

Încurajaţi de succesul avut în alungarea COVID, oficialii chinezi îşi îndreaptă agerele instrumente de supraveghere contra altor riscuri între care infracţiuni, poluare şi forţe politice „ostile”. Asta înseamnă perfecţionarea unei unelte birocratice şi autocrate pentru Xi pe măsura intensificării campaniilor sale împotriva corupţiei şi opoziţiei faţă de regim.

Fundamentul tuturor acestor controale sunt codurile sanitare. Autorităţile locale colaborează cu companiile tehnologice pentru crearea unui profil de utilizator în funcţie de locaţie, istoric de călătorie, rezultate ale testelor şi alte date privind sănătatea. Culoarea-cod - verde, galben sau roşu - determină dacă posesorul are sau nu voie în clădiri sau spaţii publice. Legiuni de oficiali locali se asigură că cetăţenii se conformează statutului lor, având puterea de a carantina rezidenţi şi de a le retsricţiona mişcările.

Controalele sunt esenţiale obiectivului Chinei de a elimina complet virusul din interiorul graniţelor sale, fiind strategia pe care partidul şi-a mizat credibilitatea în ciuda apariţiei unor variante înalt contagioase. După paşii iniţiali greşiţi care au lăsat loc răspândirii pandemiei, abordarea sa „zero COVID” a contribuit la menţinerea la un nivel scăzut a infecţiilor, în timp ce numărul deceselor continuă să crească în SUA şi alte părţi ale lumii. Ocazional, oficialii chinezi au luat măsuri drastice precum separarea copiilor mici de părinţi sau închiderea celor ce au încălcat regulile carantinei.

Oficialii oraşului Shanghai nu au răspuns solicitărilor de comentarii din partea NYT asupra cazului avocatului Xie. Deşi e dificil de aflat cum stau lucrurile în cazuri individuale, guvernul a dat semnale că ar fi pregătit să folosească aceste tehnologii de supraveghere şi în alte scopuri.

Oficialii au folosit sistemele sanitare de monitorizare, inclusiv codurile sanitare, pentru a da de urma unor fugari. Totuşi în ciuda faptului că pare sofisticate, aceste sisteme de supraveghere presupun o muncă umană intensă.

„Controalele pandemice ale Chinei au produs rezultate realmente grozave, pentru că monitorizarea merge până la fiecare individ în parte”, spune Mei Haoyu, 24 de ani, un angajat la un spital dentar din Hangzhou, care a lucrat ca voluntar la începutul pandemiei.

„Însă, dacă după încheierea pandemiei aceste măsuri, subzistă pentru folosul guvernului,  atunci sunt un mare risc pentru cetăţenii de rând”, spune el.

Un cerc vicios

La finele anului trecut un focar de COVID în provincia Zhejiang, estul Chinei, a pornit de la o înmormântare la care a participat un lucrător sanitar infectat. 100 de urmăritori de contacţi s-au pus imediat în mişcare şi în ore oficialii sanitari alertau autorităţile din Hangzhou, la  circa 72 de kilometri distanţă asupra unui bărbat potenţial purtător de coronavirus. După ce i-au dat de urmă şi testat, echipele de urmăritori s-au folosit de datele digitale ale codurilor sanitare pentru a găsi reţeaua de oameni care au intrat în contact cu el. În circa două săptămâni, au oprit lanţul infectărilor din Hangzhou  - în total, 29 de oameni fuseseră infectaţi.

Capacitatea Chinei de a da de firul focarelor s-a bazat puternic de codul sanitar al fiecărui cetăţean. Locuitorii îşi introduc  informaţiile personale într-o aplicaţie, este necesar să o facă pentru că fără codul sanitar nu pot intra în restaurante, clădiri şi nici în parcuri. China avea şi înainte de pandemie o abilitate cuprinzătoare de a găsi cetăţeni folosind datele de localizare de pe telefoanele mobile,dar acum monitorizarea e mult mai vastă.

În ultimele luni, autorităţile din diferite oraşe au extins definiţia contactului apropiat pentru a include pe cei ale căror semnale telefonice au fost captate pe o distanţă de circa 800 de metri faţă de o persoană infectată. 

Experimentul partidului comunist de folosi datele pentru controlul fluxurilor de oameni a ajutat la ţinerea la distanţă a bolii. Totuşi aceleaşi instrumente au potenţialul de a conferi oficialilor şi mai multă putere pentru a gestiona şi alte probleme.

Xi a lăudat centrul creierului din oraşul Hangzhou - care compilează date despre trafic,activitate economică, utilizarea serviciilor spitaliceşti şi plângerile publice- ca pe un model al felului în care China poate face uz de tenologie pentru a rezolva probleme sociale.

Din 2020, Hangzhou a instalat camere pe străzi pentru a verifica portul măştii, într-un district s-a monitorizat consumul de curent electric pentru a deduce complianţa faţă de ordinele de carantină, oraşul central Luoyang a instalat senzori la uşile locuitorilor aflaţi în izolare la domiciliu care ar fi notificat oficialii dacă aceştia ieşeau din casă.

China investeşte masiv în soluţii tehnologice de aceea şi repercusiunile cedării acestor sisteme sunt enorme. În cursul celul mai recent lockdown din Xian, un oraş cu 13 milioane de locuitori din nord-vestul Chinei, sistemul codurilor sanitare s-a prăbuşit de două ori în doar două săptămâni, dând peste cap vieţile rezidenţilor care au fost nevoiţi să-şi actualizeze zilnic aplicaţiile cu dovezi ale testelor COVID.

O concentrare atât de intensă pe tehnologie şi supraveghere îi poate determina pe oficialii chinezi să ignore alte mijloace potenţiale de protejare a sănătăţii, precum participarea la programe de sănătate publică, scrie Chen Yun, cercetător la Universitatea Fudan din Shanghan.

Riscul este „apariţia unui cerc vicios: oamenii ajung să fie din ce în ce mai marginalizaţi, în timp ce tehnologia şi puterea penetrează şi mai adânc pretutindeni”, scrie el despre răspunsul la pandemie al Chinei.

La datorie în orice clipă

 De peste un deceniu, partidul Comunist şi-a consolidat armatele de oficiali la firul ierbii ce efectuează supraveghere din uşă în uşă. Acum noul aparat digital a supraîncărcat această veche formă de control.

China a mobilizat 4.5 de milioane a aşa-numiţilor muncitori alocaţi pe zone pentru a combate focarele, potrivit cifrelor mass-mediei de stat - adică aproximativ unul la 250 de adulţi. Sub sistemul de management divizat, oraşele şi satele  sunt împărţite în secţiuni, unele de doar câteva blocuri de apartamente, ce sunt alocate apoi muncitorilor individuali. În vremuri normale, sarcinile lor este să cureţe buruienile şi să supravegheze respectarea liniştii publice. Or, în pandemie la aceste îndatoriri s-au adăugat multe altele precum paza clădirilor de locuinţe şi înregistrarea celor care intră şi ies, apelarea rezidenţilor pentru a verifica că s-au testat şi vaccinat sau cărarea gunoiului afară pentru cei aflaţi în carantină.

Totodată, li s-a pus la dispoziţie unelte puternice de supraveghere. Guvernul central a dispus ca atât poliţia, cât şi companiile telefonice şi de internet să împărtăşească cu aceşti muncitori comunitari informaţii despre istoricul de călătorie astfel încât să poată decide cine prezintă un risc ridicat.

Într-un comitat din provincia sud-vestică Sichuan, numărul acestor lucrători s-a triplat la peste 300 pe parcursul pandemiei, spune Pan Xiyu, 26 de ani, nou angajată şi responsabilă de monitorizarea a circa 2.000 de locuitori cărora le împarte fluturaşe şi le explică măsuri prin portavoce.

„Trebuie să fiu la datorie tot timpul”, spune ea. 

Presiunea de a înăbuşi focare poate stârni excesul de zel al unor oficiali care acordă prioritate regulilor fără a ţine seama de costuri. Este cazul recent al femeii însărcinate în 8 luni care a mers la spital în cursul carantinei stricte din Xian şi i-a fost refuzat ajutor medical de urgenţă pentru că nu avea un test COVID recent. A pierdut copilul stârnind revolta publică a cetăţenilor.

Succesul guvernului chinez în limitarea infecţiilor înseamnă că acesta a putut câştiga ceea ce pentru multe s-a dovedit ceva greu de atins- sprijinul larg al populaţiei.

Pan, lucrătoarea locală spune că munca ei este mult mai uşoară acum decât la începutul pandemiei pentru că locuitorii nu mai ripostează când li se cere scanarea codurilor sanitare sau să poarte mască, acceptând măsurile sanitare.

„Toţi le iau acum foarte, foarte în serios şi sunt extrem de cooperanţi”, spune ea.

„Pentru mulţi cred că este un soi de schimb mental. Cedează unele drepturi în schimbul siguranţei absolute”, spune Shen Maohua, un blogger din Shanghai.

Totuşi sunt deja probleme ale sistemului de care cetăţenii se plâng pe reţele sociale pentru că oraşele au criterii diferite prin care permit intrarea pe baza codului sanitar şi sunt şi dificultăţi tehnice ale aplicaţii care atrag respingerea dreptului de călătorie. Uneori până şi presa de stat admite aceste probleme.

„Nu poţi fi niciodată sigur că itinerarul plănuit în avans nu va fi anulat sau dacă îţi poţi împlini planurile de călătorie”, se arată într-un articol publicat de un portal de stat.

Criticii guvernamentali avertizează că costurile pot fi mai importante decât simpla inconvenienţă. Wang Yu, un cunoscut avocat pentru drepturile omului, spune că este convinsă că autorităţile au folosit codul sanitar ca armă pentru a încerca  să o împiedice să muncească. Încercând să revină la Beijing dintr-o deplasare de muncă şi introducând datele sale de călătorie, a constatat că aplicaţia sa sanitară nu-i dădea voie să selecteze decât un oraş cu cazuri de infectare unde nici nu fusese. Selectându-l mai mult ca sigur că i s-ar fi refuzat intrarea în Beijing.

„Oriunde te duci, nu îţi vor pierde urma”, spune ea a cărei aplicaţie a revenit la normal abia o lună mai târziu.

Deja guvernele locale s-au angajat să stea cu ochii pe petiţionari - cei care călătoresc pentru a depune petiţii contra oficialilor - şi care ar încălca restricţiile de deplasare.

Dar şi oficialii promovează deschis măsurile de control al virusului în moduri fără legătură cu pandemia. În regiunea Guangxi din sudul Chinei, un judecător a remarcat că muncitorii locali ce au în grijă rezidenţi sunt mai „eficienţi decât recensămintele”, aşa că i-a venit o idee: „De ce nu am face uz de această oportunitate ca lucrătorii să găsească oamenii de care noi nu reuşim să dăm sau să trimită somaţii în locuri greu accesibile”, a spus el potrivit unei relatări a unui ziar local.