Analiză realizată de Paula Toma*

Pentru cei care nu cunosc prea multe despre acest caz, Meng Wanzhou a fost arestată la începutul lunii decembrie 2018, pe aeroportul Vancouver, în timpul unui tranzit,  (deoarece se afla într-o călătorie de afaceri spre Mexic, Costa Rica, Argentina şi Franţa), la solicitarea Statelor Unite.

Washington a acuzat-o pe Meng de fraudă, acuzaţiile concentrându-se pe relaţia dintre Huawei şi o companie numită Skycom, care a făcut afaceri în Iran. Potrivit procurorilor americani, Skycom era o filială „ascunsă” a companiei Huawei. Iranul poate fi supus sancţiunilor SUA, iar băncile pot fi considerate răspunzătoare penal dacă ajută la mutarea banilor dintr-o ţară sancţionată în sistemul bancar global.

Meng Wanzhou şi compania Huawei au negat toate acuzaţiile venite din partea SUA. Câteva zile mai târziu, după ce a plătit o cauţiune de 10 milioane de dolari canadieni, Meng a fost pusă în libertate în Vancouver (unde are două case), fiind obligată să poarte o brăţară electronică la picior şi să predea paşaportul. Timp de trei ani, directorul financiar al Huawei a lucrat din Canada, fiind în permanenţă monitorizat electronic.

China ajunge la un acord cu America

Vineri, pe 24 septembrie, s-a anunţat că Meng Wangzhou şi autorităţile americane au ajuns la un acord de suspendare a procesului judiciar pentru fraudă împotriva ei. În cele din urmă, Meng a părăsit Canada fără a pleda vinovată şi fără a plăti o amendă.

Pe 25 septembrie, seara, Meng Wanzhou a sosit pe Aeroportul Internaţional Shenzhen Bao, în compania Ambasadorului chinez în Canada, Cong Peiwu. În întâmpinarea ei s-au strâns peste o sută de persoane, printre care s-au numărat oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe, ai provinciei Guangdong, ai oraşului Shenzhen, colegi din cadrul companiei Huawei, cât şi membri ai familiei, după cum era de aşteptat.

Mass-media chineză şi inclusiv Ministerul de Externe al Chinei au considerat întoarcerea lui Meng Wanzhou în China „o victorie măreaţă obţinută de poporul chinez”, multe dintre ştirile cu privire la acest subiect conţinând acest cuvânt cheie.

Foto: Agenţia de ştiri Xinhua

Meng Wanzhou şi-a făcut apariţia într-o rochie roz, a salutat mulţimea, iar cei aflaţi la faţa locului au izbucnit în urale, fluturând steaguri mici şi ţinând în mâini bannere cu mesaje de bun venit.

Foto: Agenţia de ştiri Xinhua

„Patria este cel mai mare sprijin al nostru!”

Imediat după ce a coborât din avion, Meng a fost întâmpinată cu un buchet mare de flori, dăruit de un coleg de la Huawei. Meng a adresat câteva cuvinte mulţimii, concluzionând că episodul acesta a făcut-o mult mai puternică.

După mai bine de 1000 de zile de suferinţă, m-am întors în cele din urmă în sânul patriei mele! Aşteptarea îndelungă în străinătate a fost plină de lupte şi suferinţe, însă în momentul în care am aterizat şi am simţit căldura oraşului meu natal, am fost copleşită de emoţii. Este un sentiment greu de descris în cuvinte!

Datorită contextului epidemiologic, nu au existat strângeri de mână sau îmbrăţişări la faţa locului, însă oamenii au simţit emoţiile profunde din vocea tremurândă a lui Meng Wanzhou în momentul în care a spus „M-am întors acasă! M-am întors în patria-mamă!”.

În calitate de cetăţean chinez obişnuit care a întâmpinat o situaţie atât de dificilă şi a rămas într-o ţară străină timp de trei ani, am simţit în permanenţă dragostea şi căldura ţării, a poporului, a partidului!”, a spus Meng Wanzhou.

Foto: Agenţia de ştiri Xinhua

 „Preşedintele Xi Jinping are grijă de siguranţa fiecărui cetăţean chinez, iar faptul că a avut grijă de problema  mea, m-a mişcat profund. Mulţumesc totodată tuturor instituţiilor pentru sprijinul lor puternic în acest proces! Au protejat cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale companiilor şi cetăţenilor chinezi!”, a mai adăugat Meng Wanzhou.

Realizez că în ultimii trei ani, destinul personal şi al întreprinderilor este inseparabil de cel al statului. Patria este cel mai mare sprijin al nostru! Vreau să spun că acolo unde există un steag roşu cu cinci stele, există un far de credinţă! Dacă credinţa are culoare, atunci este roşul chinezesc! a spus Meng Wanzhou pe un ton ferm.

În toiul nopţii, aceasta a cântat împreună cu cei veniţi în întâmpinarea sa „Oda patriei”, mulţi dintre aceştia vărsând lacrimi. La final, Meng a mers la hotel, unde este nevoită să petreacă cele „14+7” zile de carantină, impuse de guvernul chinez.

Foto: Agenţia de ştiri Xinhua Întoarcerea lui Meng Wanzhou în China a fost transmisă în direct de mass-media chineză, cei interesaţi să privească întregul moment îl pot viziona aici

Oamenii din Shenzhen au arătat, de asemenea, un mare entuziasm pentru revenirea acasă a lui Meng Wanzhou. În seara zilei de 25 septembrie, numeroase clădiri din Shenzhen au avut afişate un mesaj imens „Bine ai venit acasă, Meng Wanzhou!” În districtul Longgang din oraşul Shenzhen, 300 de drone au zburat, fluturând mesajul „Luna e mult mai strălucitoare în patria-mamă!”, „Deşi întârziată, barca se întoarce în cele din urmă acasă!” (barca făcând referire la Meng Wanzhou), iar pe terminalul internaţional a răsunat cântecul patriotic „Eu şi ţara mea”.

În ceea ce priveşte poziţia oficială a Chinei faţă de cazul Wang Menzhou, acţiunea SUA este considerată „o capcană şi o persecuţie împotriva cetăţenilor chinezi, un act prin care se doreşte a suprima companiile chinezeşti de înaltă tehnologie, cum este Huawei. Acuzaţiile împotriva aşa-numitei „fraude” a lui Meng Wanzhou sunt pur şi simplu inventate, cu scopul de a suprima întreprinderile chinezeşti de înaltă tehnologie şi de a împiedica dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei Chinei. Ceea ce au făcut a fost pur şi simplu o detenţie abuzivă”.  

Mass-media chineză a afirmat şi ea că este „o persecuţie politică împotriva cetăţenilor chinezi planificată de Statele Unite şi asistată de Canada. Canada a jucat un rol ruşinos ca slujitor al Statelor Unite în această poveste.”şi că „datorită eforturilor neîncetate şi luptei ferme a guvernului chinez, Departamentul de Justiţie al SUA a semnat recent un acord cu Meng Wanzhou pentru a amâna urmărirea penală.”

În plus, la conferinţa de presă din data de 27 septembrie, Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al MAE al Chinei a ţinut să accentueze fericirea şi recunoştinţa resimţite de poporul chinez, mai ales de cei tineri, făcând următoarea declaraţie: „În ultimele două zile, unii studenţi au venit la Ministerul de Externe cu flori, exprimând recunoştinţă guvernului chinez pentru reîntoarcerea doamnei Meng şi spunând că sunt mândri de patria lor. Este de-a dreptul emoţionant! Aşa cum a spus doamna Meng, „Fără o patrie puternică, nu aş fi liberă astăzi!”. Revenirea în siguranţă a doamnei  Meng în China este rezultatul eforturilor neîncetate ale partidului şi guvernului chinez, este rezultatul sprijinului puternic al oamenilor din toată ţara. Justiţia poate întârzia, dar nu poate fi niciodată absentă. Asta dovedeşte din nou că o Chină puternică sub conducerea PCC-ului va fi întotdeauana sprijinul fiecărui cetăţean chinez. Partidul şi guvernul chinez au o voinţa fermă şi o capacitate puternică de a proteja drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi companiilor chineze, precum şi interesele şi demnitatea partidului şi a naţiunii noastre. Nicio forţă nu poate împiedica progresul Chinei!”

Compania Huawei a declarat că „aştepta cu nerăbdare să o vadă pe doamna Meng întorcându-se în siguranţă acasă pentru a se reuni cu familia ei” şi a anunţat că va continua să se apere împotriva acuzaţiilor SUA.

Ştirea eliberării lui Meng a fost atât de bine primită în administraţia chineză, încât aceasta a decis să elibereze doi cetăţeni canadieni arestaţi în 2018, imediat după reţinerea lui Meng în Canada. Este vorba despre fostul diplomat, Michael Kovrig şi omul de afaceri, Michael Spavor, cunoscuţi drept „cei doi Michael”, care au fost reţinuţi mai mult de 1 000 de zile în China pentru o presupusă cauză de spionaj împotriva Chinei, lucru pe care l-au negat întotdeauna. Cei doi au aterizat sâmbătă, 25 septembrie în oraşul Calgary, unde au fost primiţi de prim-ministrul Justin Trudeau.

Foto: Omul de afaceri Michael Spavor  şi fostul diplomat Michael Kovrig. Sursa: BBC.

Reţinerea celor doi în China a fost interpretată de mulţi drept represalii pentru arestarea lui Meng din 2018, însă partea chineză susţine că „Incidentul Meng Wanzhou este complet diferit în esenţă de cazul celor doi canadieni. Cazul Meng Wanzhou este o persecuţie politică împotriva unui cetăţean chinez, un act menit să suprime companiile chinezeşti de înaltă tehnologie. În urmă cu câteva zile, doamna Meng Wanzhou s-a întors în siguranţă în China. Michael Kovrig şi Michael Spavor, suspectaţi de săvârşirea infracţiunilor de periclitare a securităţii naţionale a Chinei, au solicitat eliberarea pe cauţiune din motive medicale. După confirmarea din partea departamentelor conexe şi diagnosticarea institutelor medicale profesionale din China şi sub garanţia ambasadorului canadian în China, instanţele chineze în cauză au decis să îi elibereze pe cauţiune, în conformitate cu legea, iar autorităţile de securitate naţională au pus în aplicare decizia. (Restul declaraţiilor făcute de purtătorii de cuvânt ai MAE China cu privire la cazul Meng Wanzhou şi cazul „cei doi Michael” pot fi citite integral în cel de-al doilea număr al revistei presei CSSR - „China la zi”).

Eliberările făcute de ambele părţi pun capăt unei amare dispute diplomatice între Statele Unite şi China care a durat timp de trei ani.

E prea devreme să evaluăm dimensiunile acestui „compromis”

În 2018, arestarea lui Meng a tensionat şi mai mult relaţiile dintre China şi Statele Unite. Asta a avut loc într-un moment în care administraţia fostului preşedinte Donald Trump a întrerupt accesul Huawei la tehnologia americană.

Avocaţii lui Meng au numit procesul lui Meng Wanzhou „o luptă politică”, în care ea era doar un pion. Cazul directorului financiar Huawei a fost unul dintre punctele cele mai tensionate ale relaţiei dintre cele două puteri mondiale, aşadar eliberarea ei este considerată de mulţi ca încă un pas către normalizarea relaţiei dintre cele două ţări. Este o atenuare de atitudine similară cu cea pe care au avut-o liderii celor două puteri în Adunarea Generală a ONU săptămâna aceasta.

În discursul său, preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că nu a căutat să „înceapă un nou război rece”, în timp ce omologul său chinez, Xi Jinping, a spus că disputele dintre ţări „ar trebui soluţionate prin dialog şi cooperare”.

Cu toate acestea, decizia de a renunţa la acuzaţiile împotriva lui Meng a fost puternic criticată de anumite facţiuni care susţin menţinerea unei linii mai dure în relaţiile comerciale cu China. De exemplu, senatorul republican, Tom Cotton spunea într-o declaraţie că „în loc să stea ferm împotriva luării de ostatici şi şantajului Chinei, preşedintele Biden s-a predat”. Critica provine din îngrijorarea SUA cu privire la utilizarea echipamentelor sale ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale. În plus, potrivit agenţiei de ştiri Associated Press, unii analişti subliniază că partea chineză nu a respectat regulile internaţionale şi a furat „tehnologia” americană.

Pe 26 septembrie, în timpul unui interviu acordat celor de la Radio din Canada, Marc Garneau, ministrul Afacerilor Externe al Canadei a declarat „Sperăm că partea chineză va realiza că  trebuie să îşi schimbe comportamentul dacă doreşte să joace cu adevărat un rol important pe scena mondială!". Acesta a numit relaţia dintre Canada şi China „o relaţie foarte complexă”.

Atâta timp cât cei doi Michael ai noştri au fost în închisoare, nu a existat nicio cale deschisă pentru dezvoltarea relaţiei noastre cu China. Acum este ceva care se rezolvă […], dar ochii noştri sunt bine  deschişi”, a spus Garneau în acelaşi interviu.

Gordon Houlden, directorul Institutului despre China de la Universitatea din Alberta, consideră că, în opinia lui Garneau, Canada nu va fi „naivă” cu privire la acţiunile Chinei.

Dar este puţin probabil ca relaţiile dintre Canada şi China să continue să se deterioreze, potrivit specialistului. „Pe de altă parte, este greu de imaginat că vom reveni la locul unde am fost înainte de detenţia celor doi Michael şi a doamnei Meng", a spus Houlden într-un interviu pentru La Presse. Specialistul indică faptul că poate avea loc o apropiere treptată în relaţia dintre Canada şi China.

Acum, când „cei doi Michael” sunt eliberaţi, poate fi ridicată următoarea întrebare: „Va permite Canada companiei Huawei implementarea reţelei 5G în ţară?

Marc Garneau a subliniat duminică că decizia va fi anunţată „în timp util”.

*Paula Toma este cercetător al Centrului de studii sino-ruse din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române şi coordonatorul proiectului „China la zi”.