Ce se află în spatele lansărilor frecvente de rachete ale Coreei de Nord? Care ar fi strategia lui Kim Jong-un

Ce se află în spatele lansărilor frecvente de rachete ale Coreei de Nord? Care ar fi strategia lui Kim Jong-un

Coreea de Nord lansează două rachete balistice către Marea Japoniei Foto Epa-Efe

Coreea de Nord a efectuat marţi a cincea testare de rachete în doar o lună, a confirmat armata sud-coreeană. Ce mesaj doreşte să transmită Kim Jong-un prin aceste teste la intervale scurte? Liderul nord-coreean ar vrea să scoată America din amorţire prin acest zăngănit de săbii, pe fondul unei profunde suferinţe economice, relatează New York Times.

Ştiri pe aceeaşi temă

Coreea de Nord ar încerca să forţeze SUA să se trezească din somnul său diplomatic, mai ales că aceste rachete nu ar fi nişte arme cu totul noi. Liderul nord-coreean are nevoie ca Washingtonul să ia iniţiativa unor discuţii privind concesii economice care să pună capăt dificultăţilor economice ce au făcut ravagii în ţară. De-a lungul timpului, Kim Jong-un a avut prilejul să observe că cel mai bun mod de a atrage atenţia unui preşedinte american este prin fluturarea armelor. Momentul e prielnic, având în vedere că lumea nu-şi permite să se afunde şi mai mult în instabilitate.
 
În acest sens, agenda lui Kim pare să găsească un teren promiţător:  China face pregătiri intense pentru Jocurile Olimpice, Coreea de Sud o să aibă alegeri prezidenţiale, iar SUA sunt ţinute pe ghimpi de o potenţială invazie rusă a Ucrainei.
 
De altfel, la întrunirea de miercurea trecută a Biroului Politic al Partidului, prezidată de Kim, acesta a lansat ideea reluării testelor rachetelor cu rază lungă de acţiune şi dispozitivelor nucleare, care ar anula un moratoriu pe care şi l-a asumat înainte de summitul cu preşedintele american Donald Trump, în 2018.
 
„2022 impune o continuare a zdrăngănitului de săbii intercalat cu teste de rachete majore”, spune Lee Sung-yoon, expert în materie de Coreea de Nord la Universitatea Tufts, explicând că scopul lui Kim este să facă din aceste teste unele de rutină şi „fără repercusiuni”  ca apoi să poată trece la provocări tot mai mari: teste de rachete cu rază intermediară şi lungă intercalate cu un test nuclear, „cum a procedat în 2017”.
 
Atunci Coreea de Nord a testat ceea ce a prezentat ca o bombă cu hidrogen şi a lansat trei rachete balistice intercontinentale. În 2017, Donald Trump a devenit preşedinte, iar Coreea de Sud şi-a demis preşedintele.
 
Miercurea trecută, a fost a doua oară când Kim ameninţă cu anularea moratoriului privind rachetele cu rază lungă şi reluarea testelor nucleare. Prima dată a făcut asta în 2019, după eşecul discuţiilor cu SUA. Nu a dat curs ameninţării ca apoi ţara să fie aruncată în haosul pandemiei.
 
Anul acesta marchează intrarea în al doilea deceniu de când e la putere şi o şansă de a-şi reafirma autoritatea. Pentru că Kim s-a focusat pe arsenalul ţării ca un mod de a valida guvernarea dinastică a familiei sale, el numind armele nucleare o „sabie preţioasă” capabilă să protejeze Coreea de Nord de invazia străină.
 
Sub domnia tatălui şi bunicului său, Coreea de Nord a dat semne că e deschisă faţă de renunţarea la ambiţiile nucleare, însă venirea lui Kim a risipit aceste speranţe, în măsura în care el a accelerat rapid programul nuclear, în ciuda acumulării de sancţiuni din partea ONU.
 
Chiar dacă Kim a fost adesea portretizat peste hotare ca un lider ce ar fi capabil să deschidă ţara sa izolată de dragul dezvoltării economice, programul său de arme nucleare, în termenii Coreei de Nord, „nu este o monedă de schimb”, ci, cum se dovedeşte, pârghii, care să aducă Washingtonul la masa negocierilor. Prin urmare, un arsenal mai mare, o putere de negociere mai mare.
 
Totuşi, încă din 2013, când Kim promitea să se concentreze asupra dezvoltării economice, discursul său era fixat pe obiectivul „paralel” al consolidării forţei nucleare. Sub conducerea lui, Coreea de Nord a efectuat mai bine de 130 de teste de rachete, faţă de doar 16, tatăl şi 15, bunicul său. Ultimele patru teste nucleare din şase au avut loc în prezenţa sa.
    
„Prin promovarea capabilităţilor nucleare şi sistemelor de armament, Coreea de Nord vrea să arate SUA şi Coreei de Sud că, cu cât trece mai mult timp, cu atât vor avea de  suportat costuri mai mari”, a arătat într-o lucrare recentă Choi Yong-hwan, analist la Institutul de Strategie pentru Securitate Naţională din Seul.
 
Totuşi, oricât s-ar strădui Coreea de Nord să-şi flexeze muşchii, nu pare să se afle pe lista de priorităţi externe ale administraţiei Biden. Washingtonul nu făcut niciun fel de paşi pentru a-l ademeni pe Kim, ci doar a propus „discuţii fără precondiţii”, o curtare călduţă pe care Coreea de Nord a respins-o.
 
Cu toate acestea, Coreea de Nord nu a reluat testele rachetelor balistice intercontinentale, ci a pus în prim-plan rachetele balistice ce pot purta arme nucleare pe care le-a descris ca „ tactice, reduse în dimensiuni şi mai uşoare”. Or, dacă acestea nu ameninţă direct SUA, pot amplifica puterea de negociere a lui Kim în raport cu Washingtonul prin punerea sub ameninţare nucleară a aliaţilor Americii, Coreea de Sud şi Japonia.
 
Coreea de Nord a început o nouă rundă de teste în septembrie, după o pauză de şase luni. Tirul de pe 14 ianuarie a două rachete balistice a încălcat rezoluţiile ONU din 2017. SUA au răspuns cu propunerea de noi sancţiuni. Coreea de Nord a invocat dreptul la propria apărare.
 
Primele două teste din această lună au fost două rachete balistice cu rază scurtă cu ceea ce Coreea de Nord a numit „vehicule planoare hipersonice”,focoase detaşabile ce le fac dificil de interceptat datorită manevrabilităţii ridicate.
 
În cadrul testului din ianuarie, a lansat rachetele KN-23, un tip de rachete cu combustibil solid pe care le testează încă din 2019. Acestea sunt mai facil de transportat şi lansat. KN-23 pot efectua manevre la altitudine joasă, care le face mai dificil de interceptat. De asemenea, ţara a efectuat tiruri ale unor variante ale acestora de pe submarin şi tren.
 
În cel mai recent test, Coreea de Nord a lansat o pereche de rachete cu combustibil solid dintr-un lansator mobil - a făcut acelaşi lucru în 2019, numai că la un interval mult mai scurt, de patru minute, faţă de 16minute atunci, un indicator al abilităţii sporite de tir multiplu care să le protejeze de potenţiale contratacuri ale SUA şi Coreei de Sud.
 
„Coreea de Nord speră că o demonstraţie continuă a capacităţilor sale nucleare, pe care totuşi să le limiteze la Peninsula Coreeană, nu va amplifica opinia publică negativă americană şi va întări vocile care vor pleda pentru ajungerea la un compromis”, a scris într-o lucrare recentă Cha Du-hyeogn, cercetător principal la Institutul Asan pentru Studii de Politici din Seul.
 
Pentru ca strategia sa să dea roade, Kim are nevoie de ajutorul Chinei pentru a ţine piept sancţiunilor internaţionale. Luna asta, Beijingul a confirmat că, în urma unor „consultări prietenoase”, China şi Coreea de Nord şi-au redeschis graniţele pentru transporturile feroviare.
 
„Această sincronizare sugerează faptul că Beijingul este mai mult decât complice cu provocările Phenianului. China sprijină Coreea de Nord economic şi militar”, observă Leif-Eric Easley, profesor de studii internaţionale la Universitatea Ewha Womans din Seul.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările