Universitatea din Bucureşti şi UBB Cluj protestează faţă de proiectul ministerului de clasificare a universităţilor

Universitatea din Bucureşti şi UBB Cluj protestează faţă de proiectul ministerului de clasificare a universităţilor

Universitatea Babes - Bolyai

Universitatea din Bucureşti (UB) şi Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca protestează faţă de un proiect MEN-ARACIS de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a programelor de studii de licenţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

 "(...) mesajul nostru este că dacă se doreşte o metodologie unică, atunci indicatorii trebuie conectaţi ca formă şi ponderi celor internaţionali. Dacă se va aplica, această metodologie va conduce la situaţii absurde, în care clasamentul naţional va fi diferit de cele internaţionale şi altfel necredibil şi neacceptat", spun rectorii celor două universităţi.

Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB) şi Universitatea din Bucureşti (UB) arată, într-un comunicat de presă transmis luni şi semnat de rectorii Ioan-Aurel Pop şi Mircea Dumitru, că au luat act de o nouă încercare a guvernanţilor şi consultanţilor lor de a promova o metodologie de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a programelor de studii care, deşi pe alocuri mimează bunele practici, în esenţă este "complet ruptă de bunele practici europene/internaţionale, reflectând aspecte politice izolaţioniste, cu impact negativ asupra competitivităţii mediului academic românesc şi asupra formării studenţilor".

Acest demers este o reluare, într-o formă aparent nouă, a perspectivei revolute faţă de care universităţile au mai luat poziţie anul trecut (în 2018), scrie în comunicat.

"În cazul ierarhizării programelor de studii, într-o propunere incredibilă, indicatorii de performanţă academică/ştiinţifică lipsesc cu desăvârşire, ierarhizarea bazându-se pe indicatori care ţin mai ales de acreditarea/calitatea minimală a unui program. Acest lucru este de neconceput, orice ierarhizare internaţională a specialităţilor având dominant criterii academice/ştiinţifice. Apare astfel riscul de a genera în România ierarhizări ale programelor academice influenţate politic şi/sau de mentalităţi izolaţioniste, acum când studenţii români au nevoie de programe academice care să-i pregătească pentru a face faţă competitivităţii în aria europeană/internaţională. Nu mai vorbim de faptul că, în timp ce la nivel internaţional se ierarhizează domeniul, la noi se ierarhizează programul specific dintr-un domeniu (masteratul lipsind!), ceea ce aduce idiosincrazii şi suprapuneri inutile", afirmă reprezentanţii celor două universităţi.

Conform sursei citate, în cazul clasificării universităţilor, indicatorii academici/ştiinţifici, deşi prezenţi, sunt adesea redefiniţi într-o variantă în care avem în final forme fără fond.

"Spre exemplu, citările sunt incluse în listă, dar nu vor fi folosite, lucru absurd, citările fiind indicatorul principal în orice clasificare internaţională, indicator identificabil deja pentru orice universitate în bazele de date internaţionale. În plus, în modalitatea de analiză a citărilor, ştiinţele socio-umane, inclusiv artele şi sportul/educaţia fizică, sunt dezavantajate, neexistând, aşa cum se întâmplă în clasamentele internaţionale, factori de corecţie. În general, clasamentele internaţionale se bazează pe scoruri absolute sau o combinaţie a unor scoruri absolute şi a unora relative (valori absolute raportate la mărimea instituţiei)", spun reprezentanţii universităţilor.

Ei arată că în acest demers se accentuează valorile relative, ceea ce prin analogie ar fi egal cu a spune că în economia internaţională nu contează atât de mult SUA, China, Japonia sau Germania.

"Noi înţelegem nevoia universităţilor locale/regionale de a face un rezultat bun în aceste demersuri de clasificare/ierarhizare, dar este nepermis ca pentru a obţine acest lucru să pervertim metodologia şi bunele practici din domeniu. Dacă se doreşte o metodologie unică, aceasta trebuie să respecte bunele practici europene/internaţionale, cu toate consecinţele. Noi ştim deja din clasificările internaţionale, independente şi riguroase, care sunt universităţile/domeniile româneşti performante. Ceea ce se propune în metodologia de faţă vine însă în opoziţie cu astfel de demersuri serioase, recunoscute în lumea civilizată, decredibilizându-ne pe toţi", spun aceştia.

Potrivit aceleiaşi surse, pe de altă parte, se pot gândi clase diferite de universităţi – ex. cel puţin locale/regionale vs. naţionale/internaţionale –, cu indicatori diferiţi adaptaţi misiunii angajate voluntar de fiecare universitate, fiecare clasă având roluri şi funcţii sociale necesare şi importante.

"În general, mesajul nostru este că dacă se doreşte o metodologie unică, atunci indicatorii trebuie conectaţi ca formă şi ponderi celor internaţionali. Dacă se va aplica, această metodologie va conduce la situaţii absurde, în care clasamentul naţional va fi diferit de cele internaţionale şi altfel necredibil şi neacceptat (se repetă), iar modelul de universităţi promovat (avantajarea instituţiilor specializate în puţine domenii şi dezavantajarea universităţilor comprehensive) va contribui la îndepărtarea învăţământului superior din România de standardele şi modelele prevalente în Uniunea Europeană", mai spun reprezentanţii UB şi UBB.

Ei solicită noului guvern "retragerea imediată a acestui proiect din consultarea publică şi din circuitul de legiferare şi numirea unei echipe internaţionale formate din specialişti români şi internaţionali, care, în consultare cu universităţile şi cu consiliile de specialitate ale MEN – îndeosebi (dar nu numai) CNSPIS şi CNCS, în condiţiile în care cercetarea nu va mai fi despărţită artificial de învăţământul superior - să propună o metodologie care, pe de o parte, să evite dublarea categoriilor de indicatori de monitorizare şi a obligaţiilor de raportare ale universităţilor şi, pe de altă parte, să fie congruentă cu bunele practici europene/internaţionale".

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: