Raport naţional: Studenţii nu-şi pot evalua profesorii, iar planurile de învăţământ nu sunt adaptate la piaţa muncii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: anosr
FOTO: anosr

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) lansează al şaselea Raport naţional privind respectarea prevederilor Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului (Statutul Studentului) în instituţiile de învăţământ superior de stat din ţară, oferind astfel o imagine detaliată a situaţiei existente, în anul universitar 2017-2018.

Adoptat la propunerea ANOSR, după negocieri ce au durat peste 5 ani, Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului este actul normativ care reglementează toate drepturile,

obligaţiile şi responsabilităţile studenţilor înmatriculaţi în un iversităţile din România, reprezintă prima iniţiativă legislativă exclusiv studenţească, iar aria sa de aplicabilitate este valabilă atât în universităţile de stat, cât şi în cele private, se arată în comunicatul de presă transmis de către ANOSR pentru „Adevărul”. 

Raportul analizează, în primul capitol, conţinutul celor 42 de Coduri universitare ale drepturilor şi obligaţiilor studentului, adoptate de către instituţiile de învăţământ superior de stat din România până la 30 septembrie 2018 şi care, la momentul colectării datelor (16 ianuarie - 10 februarie 2019), erau publice pe site-urile proprii ale acestora. „S-au urmărit transpunerea, adaptarea, precum şi omisiunea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în documentul naţional, în vederea identificării discrepanţelor între legislaţia naţională şi practicile interne ale universităţilor”, se stipulează în comunicatul de presă.

Al doilea capitol prezintă perspectiva studenţilor asupra stadiului implementării prevederilor Statutului Studentului. Conţinutul capitolului este fundamentat pe răspunsurile reprezentanţilor organizaţiilor studenţeşti membre ANOSR, la un chestionar lansat în luna noiembrie 2018, având ca referinţă perioada anului universitar 2017-2018. Datele colectate au fost analizate şi interpretate prin metode analitice, logice şi comparative, transmite ANOSR.

Concluziile raportului

La şapte ani de la emiterea acestui act normativ încă există instituţii de învăţământ superior de stat care nu au adoptat un astfel de document propriu. Aproape un sfert (22,22%) dintre universităţile de stat din România nu le oferă, la acest moment, acces public online studenţilor la un Cod universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului, sau nu l-au adoptat. În numeroase cazuri, instituţiile de învăţământ superior au înţeles prin adoptarea unui Cod propriu trunchierea celui existent la nivel naţional, din documentele a peste 10% dintre universităţi fiind omise mai mult de jumătate dintre prevederile cuprinse în varianta de referinţă naţională. 

Doar două drepturi şi patru obligaţii stipulate la nivel naţional sunt preluate integral şi la nivel local de către toate universităţile la care s-a putut efectua analiza comparativă a conţinutului documentelor. Chiar şi în aceste condiţii, deşi studenţii sunt consideraţi, cel puţin la nivel declarativ şi scriptic, parteneri ai instituţiilor de învăţământ, nu se poate vorbi de o îmbunătăţire semnificativă. „Comparativ cu raportările precedente, în care niciun drept nu se regăsea în codurile universitare proprii ale tuturor instituţiilor, ci doar o singură obligaţie, se poate observa că, în continuare, interesul universităţilor este îndreptat „la dublu” spre a promova îndatoririle studenţilor, nu şi drepturile acestora”, atrag atenţia reprezentanţii studenţilor.

Problema planurilor de învăţământ

Studenţii semnalează persistenţa unei serii de probleme şi nereguli care s-au accentuat de la raportarea precedentă: Participarea scăzută a studenţilor în procesul de revizuire al planurilor de învăţământ, neadaptarea şi neactualizarea acestora cu cerinţele curente ale pieţei muncii, fără o consultare cu studenţii şi absolvenţii, determină solicitarea, în continuare, a introducerii explicite în Legea educaţiei naţionale a prevederilor care reglementează componenţa structurilor de conducere din instituţiile de învăţământ superior a prezenţei studenţilor într-un procent de minimum 25% şi în Consiliile departamentelor. În acest mod, sugestiile şi recomandările studenţilor vor putea avea oportunitatea de a fi implementate cu scopul îmbunătăţirii şi inovării curriculumului, dar şi al creşterii atractivităţii

programelor de studii.

Studenţii nu participă la evaluarea profesorilor

În continuare, evaluarea cadrelor didactice de către studenţi nu este abordată pe cât de riguros ar fi recomandat. Studenţii nu sunt încurajaţi să participe la aceste evaluări sau nu pot evalua deloc, rapoartele cuprinzând rezultatele centralizate pentru fiecare profesor în parte nu sunt publicate în peste 60% dintre universităţile analizate, iar efectele reale ale acestor demersuri asupra procesului educaţional din universităţile româneşti sunt departe de a apărea prea curând, în lipsa creării şi dezvoltării unei culturi a evaluării. 

Propaganda politică în universităţi

Propaganda politică este încă prezentă în universităţi, deşi este interzisă, spun reprezentanţii ANOSR. „Persoane care ocupă funcţii de conducere în universităţi deţin simultan şi diverse alte funcţii politice. Considerăm necesară revizuirea cadrului legislativ în direcţia incompatibilităţii dintre funcţiile de conducere din mediul academic şi funcţiile politice. Subfinanţarea sistemului de învăţământ superior determină universităţile să le solicite studenţilor, în continuare, taxe nejustificate sau ilegale pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit de actele normative aflate în vigoare”, se precizează în comunicat.

Problema burselor

O altă situaţie nefavorabilă pentru studenţi în anul universitar 2017-2018 este necumularea burselor sociale cu alte tipuri de burse, se plâng studenţii. „Deşi începând cu luna martie 2017 a fost crescut fondul de burse cu o suplimentare de peste 142% faţă de anul anterior, iar  cuantumul minim al burselor sociale la nivel naţional a devenit 578 lei/lună (acest fapt determinând universităţile să crească, la rândul lor, cuantumurile tuturor categoriilor de burse), concomitent cu aceste măsuri au intervenit şi problemele privind cumularea”, susţine ANOSR. 

Consilierea şi orientare în carieră 

„Vizibilitatea şi accesibilitatea Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră rămân şi în acest an universitar unele dintre punctele slabe ale acestora. Deşi serviciile oferite sunt considerate accesibile, studenţii nu cunosc existenţa lor. În lipsa unei promovări corespunzătoare a acestor servicii, precum şi a resursei umane calificate pentru activitatea de consiliere, aceste centre nu îşi pot atinge corespunzător scopul pentru care au fost create”, se mai arată în comunicat.

Cazarea în căminele studenţeşti 

Studenţilor cărora nu li se poate asigura cazare în căminele universităţilor nu li se acordă subvenţiile de care pot beneficia ca sprijin compensatoriu, acuză studenţii.  „Acordarea de credite pentru activităţile de voluntariat este privită cu reticenţă de mai mult de jumătate dintre universităţi, acestea neavând implementată o procedură sau o metodologie în acest sens. Mai mult decât atât, chiar şi acolo unde există, aceasta este limitativă, activităţile desfăşurate în cadrul organizaţiilor studenţeşti nefiind luate în calcul, ci doar cele din cadrul programelor iniţiate de universităţi. Deşi au implementat proceduri specifice, universităţile supun studenţii unui lung şir de acţiuni birocratice în procesul de contestare a notelor, urmate în unele cazuri şi de repercursiuni asupra celor ce îşi exercită acest drept”, transmite ANOSR.

Sesizarea abuzurilor

Mecanismele şi procedurile de sesizare a abuzurilor sunt în continuare neaduse la cunoştinţa studenţilor, transmite preşedintele ANOSR. „Aceştia nu sunt educaţi în spiritul semnalării abuzurilor şi nici nu sunt încurajaţi în acest sens. Universităţile nu sunt pregătite să asigure infrastructură, metode alternative sau resurse educaţionale adaptate nevoilor studenţilor cu dizabilităţi şi se află mai mult în poziţia de a le îngreuna procesul de incluziune socială decât în cea de a îl facilita”, se precizează în comunicat.

„Deşi este al şaptelea an de când a fost reglementat la nivel naţional Codul Drepturilor şi Obligaţiilor Studentului, acesta este dovada că universităţile din România nu au înţeles principiile de funcţionare ale autonomiei universitare. Este dezamăgitor că aproximativ un sfert dintre universităţile de stat nu au publicat sau adoptat, încă, un Cod al Drepturilor şi Obligaţiilor Studentului propriu sau faptul că doar 11 universităţi au preluat integral prevederile reglementate la nivel naţional. (...) Se remarcă o participare scăzută a studenţilor în procesele de revizuire a planurilor de învăţământ, incluziunea studenţilor cu diverse dizabilităţi este deficitară, universităţile nefiind pregătite să le asigure acestora nici infrastructură, nici resursele necesare pentru un act educaţional de calitate sau încă li se percep taxe nejustificate, ba chiar ilegale studenţilor pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit” a precizat preşedintele ANOSR, Petrişor-Laurenţiu ŢUCĂ. 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite