Proiectele noilor Legi ale Educaţiei împart universităţile în două tabere

Proiectele noilor Legi ale Educaţiei împart universităţile în două tabere

Foto: Pexels

Universităţile din România s-au împărţit în două tabere în ceea ce priveşte propunerile pentru modificarea Legii Educaţiei, iar asta l-a determinat pe ministrul Cîmpeanu să promită că va schimba o serie de articole din proiectele de acte normative. Între timp, premierul a anunţat că va mai dura până când Educaţia va primi mai mulţi bani din PIB.

Ştiri pe aceeaşi temă

Educaţia va primi 15% din bugetul consolidat până în 2027, a anunţat ieri Guvernul printr-un comunicat în care se precizează că prim-ministrul s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii Alianţei „O voce pentru Educaţie”, care reuneşte mediul asociativ şi de afaceri. La dialog au participat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi consilierul onorific al premierului României, Marilen Pirtea.  

Ministerul Educaţiei: Se modifică modificarea  

Între timp, o serie de articole din propunerile pentru modificarea Legii Educaţiei vor fi schimbate la solicitarea Consorţiului Universitaria, anunţă într-un comunicat Ministerul Educaţiei. Este vorba despre modificări punctuale solicitate de cele 9 universităţi, în special în privinţa finanţării cercetării universitare, a statutului titularilor peste vârsta de pensionare şi creşterea finanţării pe anumite domenii de studiu. Anunţul instituţiei vine după ce Klaus Iohannis a avut un discurs public în care a taxat lipsa „spiritului” proiectului „România educată” din proiectele legii puse în dezbatere. 
 
Modificarea punctelor cerute de Consorţiul Universitaria vine în contextul în care universităţile din această alianţă au fost cele care au criticat proiectele de acte normative chiar după întâlnirea de la Guvern, cu premierul Nicolae Ciucă, spunând că nu susţin actualul proiect de lege, dar că susţin proiectul „România educată”, arată edupedu.ro
 
Ministerul Educaţiei şi Consorţiul Universitaria au dat astfel un comunicat comun în care scrie că o serie de modificări „pentru îmbunătăţirea Proiectului de Lege a învăţământului superior au fost agreate cu Ministerul Educaţiei”. De remarcat că niciuna dintre propunerile Consorţiului Universitaria nu a vizat modificarea articolelor care prevăd desfiinţarea CNADTCU, a amnistierii plagiatorilor sau a numărului fără nicio limitare, dar „nu nelimitat” al mandatelor de rector. Asta după ce Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti, cel care a reprezentat la negocieri Consorţiul Universitaria şi semnează comunicatul comun de luni, a criticat dur tot luni, într-un interviu publicat pe pagina instituţiei pe care o conduce, proiectele de legi, despre care a spus că „sunt făcute din birou, fără analize serioase, cu şi de către un grup monocolor de autori care nu include specialişti în domeniul educaţiei”. Consorţiul Universitaria cuprinde următoarele instituţii: Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea „Ovidius” din Constanţa. 
 

Cine susţine proiectul  

Între timp, Asociaţia Alianţa Universitară G6-UMF, dar şi Consorţiul Universitar Arte, format din şase instituţii de prestigiu din învăţământul superior cu profil artistic din România, anunţă că actualul proiect al Legii învăţământului superior, aflat în dezbatere publică, este unul modern şi flexibil. G6-UMF este constituită din Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara.
 
„Considerăm că subiectul finanţării universităţilor nu trebuie abordat doar prin prisma numărului de studenţi existent într-o universitate sau prin prisma calităţii de excelenţă a unei universităţi. Regăsim excelenţa şi în universităţile tehnice sau medicale, ambele fiind la baza unora dintre domeniile prioritare de dezvoltare ale României, chiar dacă acestea, prin specificul lor de studiu, se clasifică într-o nişă de domeniu mai îngustă cum la fel de importante sunt şi alte două aspecte: importanţa socială a profesiilor pe care acestea le pregătesc şi, mai ales, angajabilitatea. Considerăm că trebuie să apreciem nu doar legalitatea, dar şi eficienţa modului de cheltuire a banului public şi să păstrăm un echilibru potrivit între profesiile care aduc beneficii societăţii indirect, pe termen lung, cu cele care aduc imediat plusvaloare, ambele categorii fiind la fel de importante. Gradul mare de angajabilitate al absolvenţilor universităţilor din Alianţa G6-UMF, de peste 98%, credem că justifică cel puţin la fel de mult ca alte argumente, de natură cantitativă, finanţarea diferenţiată. Pe de altă parte, cheltuielile de şcolarizare în domeniul medico-farmaceutic (prin specificul de organizare a învăţământului pe grupe mici, infrastructura specifică şi nevoia permanentă de tehnologii moderne etc.) sunt semnificativ mai mari, prin comparaţie cu cele mai multe programe de studii”, explică sursa citată.
 
„Universitatea din Bucureşti nu poate susţine un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învăţământului de calitate, de elită şi a cercetării fundamentale, şi care perpetuează sistemul inechitabil de finanţare a universităţilor”, a afirmat rectorul Universităţii Bucureşti, Marian Preda. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările