Paradoxul studiilor medicale din Franţa: „România, eldorado al studenţilor francezi”?

Paradoxul studiilor medicale din Franţa: „România, eldorado al studenţilor francezi”?

FOTO Le quotidien du pharmacien

Din ce în ce mai mulţi studenţi francezi aleg să facă studii medicale în România. Confruntaţi cu un sistem de admitere francez considerat draconian, tineri  determinaţi să-şi urmeze visul de a profesa în acest domeniu aleg să integreze filierele francofone propuse de universităţile din România.

O mare parte dintre ei şi-ar dori să revină în Franţa după obţinerea diplomei româneşti, însă rigiditatea unui cadru normativ obsolet în context european le împiedică uneori accesul la o carieră în Hexagon.

 Stereotipurile faţă de parcursul universitar românesc de care se lovesc aceşti studenţi, care în mare parte au eşuat concursul de admitere la universităţi franceze, nu împiedică totuşi campaniile de recrutare din Franţa a medicilor români, ceea ce generează o serie de paradoxuri ; dar şi tensiuni care ilustrează necesitatea unor reforme la nivel naţional şi al unei cooperări mai aprofundate între cele două state, aceste incidenţe fiind provocate de măsuri adoptate în cadrul instituţional european,  precum şi de experienţele concrete ale studenţilor în cauză. 
 
Lipsa medicilor în anumite zone calificate drept „deşerturi medicale” din Franţa răspunde disperării unor medici români dezgustaţi de neregulile din sistemul de sănătate românesc şi care decid să plece. Pe de altă parte, concursurile injust de selective la universităţile franceze determină pe mulţi tineri francezi să vină în România, unde sunt nevoiţi să şi rămână în unele cazuri. Astfel, disfuncţionalităţi ale sistemului educaţional şi de sănătate în România şi Franţa par a fi complementare, iar punctele acestor intersecţii întrezăresc soluţii odată cu asumarea efectivă a paradigmei europene.  Acest lucru ar scuti mai ales pe studenţii din ambele ţări de angoase şi incertitudini care conduc la depresii şi uneori suiciduri. 
 
FOTO Liberation.fr
 
Odată cu aderarea României la UE, valurile de studenţi internaţionali, în special francezi, au integrat filiere de cele mai multe ori francofone propuse de universităţi din ţară. Potrivit unei fişe statistice publicată de Campus France, România a găzduit în anul 2016 peste 2000 de studenţi francezi, aceştia ocupând al treilea loc în clasamentul studenţilor internaţionali, imediat după studenţii israelieni şi  moldoveni care vin în număr cel mai mare.
 
 Marea majoritate, în jur de 1800 de studenţi francezi, au optat pentru filiere medicale( medicină generală, veterinară, dentară sau farmacie), iar mai mult de jumătate dintre aceştia urmează cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj. Restul optează pentru universităţi din Iaşi, Timisoara,  Arad sau Oradea.
 
Numărate reportaje şi articole au prezentat motivaţiile acestor tineri, cauza principală fiind stresul de nesuportat provocat de examene şi de concursurile de admitere franceze din cadrul studiilor de medicină.
„Dar de ce e atât de oribil  primul an de medicină ?” se întrebau în luna septembrie, al anului trecut, jurnalişti francezi  ai publicaţiei Marianne : "Un abator, pentru Sophie, când i sa cerut să-şi amintească anul ei de PACES („Première année commune aux études de santé”). Iadul, anxietatea, concurenţa, singurătatea te năpădesc în acelaşi timp, mai spune Sophie. La cinci ani după ce a părăsit "această lume mică", aşa cum o numeşte, vocea ei încă mai tremură la evocarea anumitor amintiri. Iar pronunţarea frazelor se accelerează uneori brusc, ca şi cum ar trăi şi ar simţi din nou acest ritm infernal care tinde să-i  zdrobească pe aceşti tineri", relata Marianne la acea vreme.
Declaraţii de acest tip au fost frecvent raportate, evocând sentimentul de eşec, dar şi de rezilienţă a studenţilor care fac alegerea de a urma studiile medicale cu orice preţ, chiar şi în altă ţară, pentru a-şi urma visul.
 
FOTO L'Etudiant
 
Un alt motiv este metoda „numerus clausus” care limitează numărul de studenţi admişi în universităţile de medicină şi farmacie din Franţa. Termenul de „numerus clausus” aminteşte de măsurile rasiste adoptate de state din Europa şi SUA cu privire la accesul la educaţie al străinilor, indezirabililor,  în special al evreilor, încă de la începutul secolului XX. Chiar dacă în Franţa de astăzi, „numerus clausus” are o altă semnificaţie, trista sonoritate a termenului persistă, aşa cum explică articolul „Une xénophobie d'État ? Les « médecins étrangers » en France (1945-2006)” (n.r. Xenofobie de stat? "Medicii străini" din Franţa 1945-2006) publicat de cercetătorul Marc-Olivier Déplaude pe site-ul cairn.info.
 
În domeniu studiilor medicale franceze, „numerus clausus” datează din anii 70. Astfel, în present, la sfârşitul primului an, studenţii trebuie să coboare în arena unei competiţii extrem de contestată, care are loc în două etape. 
Pentru a continua studiile, nu este suficient ca aceştia să obţină o anumită notă. Ei ar trebui să se claseze printre cei 8.200 selectaţi în întreaga Franţă, „numerus clausus” stabilit pentru anul 2018-2019 de către guvern.  Cota este împărţită apoi între diferite regiuni şi universităţi în funcţie de nevoile medicilor din teritorii. 
 
Cotidianul aspru al candidaţilor care aspiră la o carieră în acest domeniu în Franţa a căpătat o asemenea notorietate încât a făcut subiectul unui film apărut în 2018, „Première Année”, realizat de Thomas Lilti, şi care potrivit studenţilor, ilustrează perfect lupta unor adevăraţi războinici, pe care ei sunt nevoiţi să o ducă pentru a accesa acest univers. 
 FOTO Le Fil Cine
 
Apariţia acestui film a coincis şi cu anunţarea făcută de către executiv, la jumătatea lunii septembrie, anul trecut, cu privire la adoptarea unor reforme în acest sens. Astfel, mult hulitul „numerus clausus” va urma să fie eliminat în anul 2020. Potrivit France Culture, Emmanuel Macron promitea încă din  timpul campaniei "sfârşitul acestui dispozitiv învechit" unde "în fiecare an, mii de vocaţii sunt sufocate în faşă”. Pe de altă parte, executivul mai sublinia că eliminarea „numerus clausus” nu este în nici un caz un răspuns la "deşerturile medicale"  din teritorii, deoarece această măsură va fi efectivă numai în zece sau cincisprezece ani, timpul necesar pentru formarea studenţilor. De unde şi frustrarea tinerilor care amintesc cum deficitul actual al medicilor necesită o soluţie imediată. 
 
Mai mult, obstacolele nu se sfârşesc după obţinerea unei diplome la o universitate din spaţiul european. Studenţii francezi din România care ar vrea să se întoarcă în Franţa, să profeseze acasă, au însă de înfruntat o piedică în plus. Nefiind studenţi în Hexagon, acestora nu li se permite accesul la o platformă online de pregătire a examenului ECN( „Examen classant national”), echivalentul examenului de rezidentiat in Franta:
 
„Nu avem voie să accesăm platforma online pentru a ne pregăti pentru acest test, cel de la sfârşitul anului şase şi astfel există o diferenţă între studenţii de aici şi cei de la acolo, din Franţa. Suntem şi noi francezi şi nu mi se pare corect, dar acum avem discuţii cu organizaţii din Franţa pentru a rezolva această problemă”, explica Ralph Boutros, student francez în anul II, citat de DIGI24 într-un reportaj.
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: