Doctoratele, băgate la secret! Ministerul Educaţiei caută să-i salveze pe plagiatori invocând GDPR-ul

Doctoratele, băgate la secret! Ministerul Educaţiei caută să-i salveze pe plagiatori invocând GDPR-ul

Un doctorat aduce un spor salarial de 15%.

Deşi Ministerul Educaţiei anunţase publicarea câtorva mii de teze de doctorat, acum aceeaşi instituţie face un pas înapoi şi susţine că regulamentul datelor cu caracter personal permite autorilor să se opună, asta deşi legea stabileşte clar că aceste teze sunt documente publice

Ştiri pe aceeaşi temă

Uite tezele, nu sunt tezele. După ce pe 12 februarie promitea că va face publice peste 7000 de teze de doctorat, ministrul Educaţiei Monica Anisie face acum un pas înapoi. 
Deşi legea educaţiei statuează că tezele de doctorat sunt documente publice, ministrul susţine că GDPR-ul, legea privind protecţia datelor cu caracter personal, permite persoanelor vizate, să se opună, motivat, publicării integrale. „Am aici adresa transmisă către Autoritatea naţională de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal. Concluzia Autorităţii: dezvăluirea datelor personale în publicarea tezelor de doctorat, se poate realiza (…), prelucrarea este necesară, cu informarea prealabilă a persoanei vizate şi oferirea posiblităţii de a se opune. În acest context, am transmis către instituţiile de învăţământ superior o adresă prin care îi înştiinţez şi le-am solicitat ca până la 31 martie modelul contractului cadru de studii universitare de doctorat să fie modificat, astfel încât să cuprindă şi acordul persoanei de a-i fi publicată teza”, a declarat ministrul propus al Educaţiei în cadrul audierilor din Parlament.
 

Legea Educaţiei: Teza de doctorat, document public

Asta vine însă în contradicţie directă chiar cu Legea Educaţiei, ce statuează clar că tezele de doctorat sunt documente publice. „Teza de doctorat este un document public. Teza de doctorat şi anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul drepturilor de autor”, arată Art. 168 din legea 1/2011.
 
„Legea Educaţiei este clară. Lucrările de doctorat sunt documente publice, fapt ştiut şi de doctoranzi atunci când îşi încep studiile. Este şi normal, în condiţiile în care există consecinţe juridice şi financiare ale acordării acestui titlu, şi mă refer la creşterea de 15% a salariului. Nu poţi să spui că nu vorbim de un document public. Altfel, logica este destul de evidentă – dacă vrei să creşti încrederea într-un domeniu, creşti gradul de transparenţă. Astfel de excepţii reprezintă un minus”, este de părere Mircea Miclea, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai şi fost ministru al Educaţiei. 
 
Că teza de doctorat este o lucrare publică care se susţine în mod public în faţa unei comisii şi poate fi ulterior consultată într-o bibliotecă, atrage atenţia şi fostul ministru Mircea Dumitru. „Nu văd de ce un cercetător, dacă nu are nimic de ascuns, s-ar împotrivi publicării. O astfel de teză reprezintă o contribuţie personală într-un domeniu de cercetare. Vrei ca lumea să-şi citească lucrarea şi nu să ajungă într-un sertar”, este de părere Mircea Dumitru, profesor la Universitatea Bucureşti. 
 
Expertul în politici educaţionale, Daniela Coteţ susţine că din moment ce statele în Uniunea Europeană tezele de doctorat se publică automat, GDPR-ul nu are cum să reprezinte o problemă legală. „În UE se discută acum despre publicarea rezultatelor cercetării, şi noi suntem încă la nivelul dacă să publicăm sau nu aceste teze. În UE ele se publică automat”, a explicat aceasta. După criticile dure care i-au fost aduse, ministrul a revenit. „Publicarea tezelor de doctorat merge înainte. Pe 23 martie vor fi publicate circa 7532 de teze, în acest moment lucrându-se la încărcarea lor pe site”, a precizat ministrul. 
„Atâta timp cât în statele europene tezele de doctorat se publică în mod automat de către universităţi e clar că nu poate fi vorba de o problemă legată GDPR” 

Daniela Alexe Coteţ, expert politici educaţionale
   

Şcoli doctorale şi plagiatori celebri

La finalul lunii decembrie a anului trecut, guvernul Orban a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care numele studenţilor de la Academia Naţională de Informaţii erau şterse din Registrul Matricol al Universităţilor din România (RMUR). Măsura venea la doar câteva zile după ce şase titluri de doctor obţinute la această universitate erau retrase de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Printre aceştia se număra şi Daniel Moldoveanu, fost consilier al preşedintelui Băsescu, care anterior făcuse o cerere de renunţare benevolă la acest tilu tocmai pentru a evita un verdict de plagiat. Un caz similar este cel al lui Bogdan Licu, propus pentru funcţia de prim-adjunct al Procurorului General, care a încercat să renunţe la acelaşi titlu obţinut la aceeaşi academie şi sub acelaşi coordonator, fostul ministru Gabriel Oprea. În fapt acesta a încercat în justiţie să oprească verificarea tezei sale, însă Curtea Supremă i-a respins cererea, justiţia rămânând să se pronunţe asupra cererii de renunţare la titlu de doctor. În fapt opt din cei 13 doctoranzi ai lui Gabriel Oprea de la „Mihai Viteazul” şi-au pierdut sau au renunţat la titlul de doctor. În acelaşi timp, în 2016, i s-a retras inclusiv lui Garbriel Oprea titlul de doctor în Drept.
 

Victor Ponta, plagiator vedetă

Poate cel mai răsunător caz de plagiat este cel al fostului prim-ministru, Victor Ponta. Ministerul Educaţiei, condus la acea dată de Mircea Dumitru, îi retrăgea şefului ProRomânia titlul de doctor în Drept acordat de Universitatea Bucureşti în anul 2003. Acesta îşi obţinuse doctoratul sub coordonarea fostului său mentor, Adrian Năstase. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: