Statutul profesorilor din Romania este cel mai scăzut din Europa, arată un studiu realizat de Romanian Business Leaders INFOGRAFIE

Imagine de arhivă

România ocupă ante-penultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statusului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).

Indexul este generat în baza locului ocupat de învăţători şi profesori în topul ocupaţiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori şi a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.

Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. “O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL. 

Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.

În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. “Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (n.r. cât înseamnă o creştere de 75-100% faţă de salariul actual de intrare) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL.

Cheltuieli publice cu educaţia în România au depăşit (cu puţin) 4% din Produsul Intern Brut (PIB) doar de două ori din 1990 până în prezent, cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB pentru educaţie, în condiţiile în care media europeană depăşea 5 procente din PIB.

Autorii studiului cer un buget anual de 6% din PIB pentru educaţie şi creşterea autonomiei şcolilor în a-şi administra resursele 

Organizaţia Romanian Business Leaders recomandă ca soluţii finanţarea educaţiei cu 6% din PIB, aşa cum prevede legea, „astfel încât să intre în sistemul de învăţământ tineri cu vocaţie, pregătirea iniţială a viitorilor profesori să fie mult mai practică şi aprofundată, iar dascălii pasionaţi şi performanţi să fie încurajaţi să rămână în sistem. Este nevoie ca alocarea bugetelor pentru educaţie să fie făcută pe principiul “banul urmează elevul” şi pe performanţă, iar şcolile să aibă mai multă autonomiei în a-şi administra resursele”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

“Este nevoie ca societatea, noi, părinţii, să facem echipă cu profesorii copiilor noştri, să colaborăm în mod real cu ei şi să le arătăm respectul şi aprecierea noastră. Cu toţii suntem legaţi de şcoala pe care am absolvit-o şi este momentul să le fim recunoscători oamenilor care ne-au format şi să-i sprijinim cu adevărat”, a declarat Măriuca Talpeş, iniţiatoarea unui proiect prin care organizaţia Romania Business Leaders premiază anual 10 profesori valoroşi din România.

Creşterea calităţii profesorilor - prioritatea zero în educaţie

Autorii studiului susţin că prioritatea principală în educaţie ar trebui să fie creşterea calităţii profesorilor. Pentru aceasta aceştia propun atragerea în sistem a celor mai buni absolvenţi „creşterea şi legarea veniturilor educatorilor de performanţa pe care o generează”. În plus, aceştia arată că prin creşterea ponderii în PIB per capita a venitului unui profesor debutant „va creşte atractivitatea meseriei şi va micşora diferenţa faţă de nivelul maximal de venit pe care îl poate obţine un profesor român – 78% din PIB per capita, faţă de 47% din PIB per capita în Finlanda şi 18% în Slovacia”.

În plus, aceştia consideră necesară „rescrierea sistemului de pregătire a viitorilor profesori - pregătire iniţială mult mai aplicată, minim 2 ani de mentorat lângă un profesor cu experienţă şi partajare permanentă a bunelor practici între profesori, la nivel naţional” alături de „stabilirea unui sistem de referinţă pentru eliminarea celor mai slabi profesori”.

Performanţele elevilor români printre cele mai slabe din Uniunea Europeană

Ca motive de îngrijorare cu privire la sistemul educaţional din ţara noastră autorii studiului arată că performanţele elevilor români la vârsta de 15 la testele de matematică şi ştiinţe PISA sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor rezultate publicate în 2015.

42% din elevii români de 15 ani nu pot rezolva următoarea problemă: “Eu plătesc 3.000 de dolari pentru un bilet de avion între SUA şi România, cursul de schimb dolar euro este atât, câţi euro am dat pe bilet?” se arată în studiul realizat de RBL. La fel, „80% din elevii români de 15 ani nu ştiu să explice de ce cutremurele apar mai frecvent în anumite zone decât în altele”.

Cifrele nu arată bine nici în ceea ce priveşte examenul de bacalaureat. Conform studiului, „doi din trei copii care intră în sistemul de învăţământ din România nu promovează examenul de bacalaureat iar aproximativ 70% dintre ei ajung în clasa a XII-a, dar jumătate dintre ei ori nu vin la examen, ori nu îl promovează”. În anul 2016, dintre cei 230.000 copii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani, doar 35% au promovat examenul de bacalaureat. În învăţământul tehnologic, doar unul din doi elevi se prezintă la examen şi doar 56% îl şi promovează. 

Educaţia şi nevoile reale ale economiei. România pe penultimul loc în UE la numărul de specialişti IT

Experţii RBL subliniază faptul că „slaba pregătire a forţei de muncă este - după nivelul de impozitare, birocraţia ineficientă şi accesul la finanţare - a patra mare problemă care afectează competitivitatea companiilor româneşti (înaintea corupţiei, care e pe locul al 5-lea)”, citând un raport realizat de World Economic Forum.

În analiza de motive pentru necesitatea investiţiilor în educaţie, se subliniază faptul că nevoile economiilor de astăzi sunt tot mai complexe, angajaţii fiind obligaţi să rezolve probleme tot mai complexe. Se arată că „65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există, iar peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 vor necesita competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014”.

În ceea ce priveteşte ţara noastră, „România pregăteşte tinerii pentru un viitor diferit de cel pentru care se pregătesc ţările dezvoltate, cifra de afaceri a industriei de IT din România a depăşit 5 miliarde de euro în 2017 (s-a dublat în ultimii 6 ani) şi va creşte constant în următorii ani cu peste 13%, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii)”, însă potrivit profilului de ţară DESI (Digital Economy and Society Index), „contrar aşteptărilor, România, în ultimul raport, apare pe penultimul loc în UE la numărul de specialişti IT&C la mia de locuitori”.

În acst context, „România produce tot mai puţini absolvenţi STEM - ponderea celor care studiază sau au studiat STEM în populaţia românilor de 20-30 de ani e în scădere de la 1,9% în 2012, la 1,7% în 2013 şi la 1,6% în 2014, contrar tendinţei în Europa, unde media UE a urcat de la 1,7% în 2012 la 1,9% în 2014, potrivit DESI”, se subliniază în lista de argumente prin care se susţin recomandările studiului.