Prozelitismul ortodox în şcoală, prevăzut în noua programă. Despre Istoria Religiilor, nimic

Prozelitismul ortodox în şcoală, prevăzut în noua programă. Despre Istoria Religiilor, nimic

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevii vor trebuie să manifeste un comportament moral în acord cu valorile religioase FOTO Arhivă

Ora de Religie, aşa cum este prevăzută în noua programă pentru gimnaziu, seamănă a îndoctrinare şi prozelitism, susţin experţii în Educaţie care au studiat noul program şcolar ce urmează să fie aprobat de ministrul de resort. Mai mult, aceasta contrazice recomandarea Consiliului Europei potrivit căreia Religia ar trebui predată în şcoli doar ca Istorie a Religiilor.

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevii vor trebui să manifeste un comportament moral în acord cu valorile cultului ortodox şi să poată raporta experienţele din viaţa de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identităţii şi diversităţii religioase. Asta spune noua programă pentru ora de Religie predată în gimnaziu, programă ce a fost în dezbatere publică până pe 13 februarie, iar acum urmează să fie aprobată de către ministrul Educaţiei, Pavel Năstase. 
 
Concret, potrivit programei pentru cursul de Religie - cult ortodox, elevii vor trebui ca, la încheirea cursului, să fi achiziţionat competenţe precum „manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase”, să evidenţieze actualitatea regulilor şi principiilor din Vechiul Testatment în lumea de azi şi să „raporteze experienţele din viaţa de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identităţii şi diversităţii religioase”. Asta, deşi programa vorbeşte doar de identitatea religioasă a cultului ortodox şi aproape deloc despre diversitatea religioasă. 
 
Acest lucru însă ar putea deveni o problemă, susţine expertul în Educaţie Marian Staş, care consideră că aşa cum e gândită, programa tinde să ducă mai mult spre prozelitism religios decât spre informare, ce trebuie să facă şcoala. 
 
„Dacă este o singură programă, cea a cultului ortodox, eu nu sunt de acord cu chestia asta. Era firesc să facă presiune şi reprezentanţii celorlalte culte să îşi facă programele. Există  pericolul folosirii orei de Religie pentru a se face prozelitism şi nu pentru a deschide minţile copiilor”, a spus pentru „Adevărul” Marian Staş. 
 
De aceeaşi părere este şi fostul deputat Remus Cernea, care subliniază şi cât de vulnerabilă este mintea copiilor mai ales la vârste fragede, dar şi cât uşor pot fi îndoctrinaţi, dacă nu le sunt explicate pericolele fundamentalismului religios. 
 
„Copiii au minţi vulnerabile la îndoctrinare şi orele de Religie pot avea un dublu efect devastator asupra lor, pe de o parte să îndoctrineze cu o dogmatică ruptă de realitate, antiştiinţifică şi care induce o suspiciune faţă de valorile unei societăţi democratice, iar pe de altă parte să îi anexeze unei moralităţi false, care este ostilă libertăţii şi responsabilităţii necesare unui cetăţean al secolului XXI”, a explicat Cernea.
 
De aceea, fostul parlamentar subliniază că elevii ar trebui să înveţe la şcoală elemente ce ţin de toate religiile şi să înţeleagă ce înseamnă fundamentalism religios. 
 
„Ora de Religie ar trebui să vizeze prezentarea tuturor marilor religii ale umanităţii, să fie o oră de informare, de culturalizare cu privire la istoria religiilor, la conexiunile şi implicaţiile culturale, dar şi la pericolele pe care fundamentalismul religios le aduce unei societăţi. Trăim într-o lume în care fundamentalismul religios joacă un rol nefast, aşa cum a făcut-o întotdeauna în istorie. Copiii ar trebui ajutaţi să dezvolte anticorpi de gândire faţă de diversele forme de fundamentalism religios”, a adăugat acesta.
 
Religia nu este oră de morală
 
Fostul deputat Remus Cernea a mai făcut distincţia între morală şi religie, dar şi care sunt efectele unei false morale asupra comportamentelor copiilor. Potrivit acestuia, pentru a-i ajuta pe elevi să devină persoane morale, ar trebui să fie predate în şcoală ore de Etică. „Un om nu devine cu adevărat moral dacă i se pune în faţă o listă cu 10 interdicţii sub ameninţarea că dacă nu va respecta poruncile va ajunge în iad. Adevărata morală poate fi deprinsă de către elevi doar printr-o conceptualizare a temelor morale pe care o poate aduce disciplina etică. La orele de Etică, elevii ar putea problematiza diverse situaţii dificile şi complexe cu care se pot confrunta în viaţă. A fi o persoană morală nu înseamnă obedienţa pe care să o manifeşti orbeşte faţă de comandamente religioase, ci să ai puterea intelectuală să înţelegi raţiunile din spatele unui act moral sau al unor fapte reprobabile morale”, a subliniat Cernea. 
 
Acesta a adăugat că aşa zisa morală religioasă, dublată de ignoranţă, face ca România să aibă cel mai crescut număr de fete cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani care rămân însărcinate. „Acest lucru este o consecinţă atât a sărăciei, cât şi a unei precare informări cu privire la sexualitate şi morală autentică pe care orele de Etică ar putea-o induce copiilor. Părinţii care doresc un viitor promiţător pentru copiii lor ar trebui să militeze pentru Etică în şcoală şi ore de educaţie sexuală, nu să îi trimită la orele de Religie care aşa cum sunt predate în România sunt de natură doar să taie aripile copiilor”, a încheiat Cernea.
 
BOR s-a opus introducerii Istoriei religiei
 
De altfel, pe masa Camerei Deputaţilor a ajuns la un moment dat spre aprobare o variantă a Legii Educaţiei care prevedea, printre altele, introducerea unor cursuri  alternative pentru copiii ce îşi doreau să studieze o disciplină asemănătoare Religiei, respectiv Istoria religiilor. Patriarhul Daniel a intervenit cu o zi înainte de şedinţa deputaţilor, trimiţând  preşedintelui Camerei de la acea vreme, Roberta Anastase, o scrisoare prin care îşi arăta îngrijoarea că articolul potrivit căruia „la cerere, în locul orei de Religie elevii pot urma cursuri de Istoria religiilor, istoria culturii si artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar” ar „scădea importanţa orei de Religie între celelalte discipline şcolare şi poate genera forme de abuz”, aşa cum mai apare încă pe site-ul sipamunteania, dar şi pe hotnews.
 
„Problema tovarăşilor care predau Religia, dar şi a tovarăşilor cu planul cadru este frica de a pierde controlul, bani, oameni. Sunt mii de oameni care predau Religia cu binecuvântare. Are prea puţin de-a face cu ceea ce înseamnă disponibilitatea şi deschiderea pentru ca elevii să asimileze spiritualitate. Este vorba de manipulare în sens negativ, pentru putere şi influenţă. Ţara te vrea controlat, manipulabil. E alungarea din rai, în momentul în care gândeşti, ai muşcat din pomul cunoaşterii, atunci începi să gândeşti critic, să îţi pui întrebări şi e posibil ca instituţiile să nu aibă oameni de acest fel, pentru că emit opinii. Ori controlăm, ori nu controlăm”, explică Marian Staş, cel care de altfel a şi venit atunci cu propunerea introducerii unei ore de Istoria religiilor ca alternativă.
 
Recomandarea Consiliului Europei
 
În 2005, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a făcut Recomandarea 1720 privind relaţia dintre Educaţie şi religie în statele membre ale Uniunii Europene, care spune că Religia ar trebui predată în şcolile primare şi secundară după următoarele criterii: facându-i pe elevi să descopere religiile practicate în ţara lor şi a ţărilor vecine, dar şi să realizeze că toţi au acelaşi drept de a crede că propria credinţă este credinţă adevărată, incluzând Istoria religiilor, subliniind că trebuie informat copilul că poţi să nu ai vreo religie, dar şi să facă diferenţa între religie şi veneraţie.
 
Contactat pentru a comenta noua programă, dar şi ceea ce spun experţii despre aceasta, ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a spus sec că nu a citit în detaliu programele. 
 
„Nu m-am uitat în detaliu pe programe, dar dacă dumneavoastră semnalaţi ceva care nu este în regulă, dumneavoastră îmi semnalaţi, eu chem echipele care s-au ocupat. Nu am citit toate programele”, a fost singura declaraţie dată pe această temă de ministrul Educaţiei, Pavel Năstase. 
 
Ordin ignorat de inspectoratele şcolare
 
Ora de Religie a devenit facultativă din anul 2015, dar nu a fost scoasă din trunchiul comun. Mai exact, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis pe 12 noiembrie 2014, la solicitarea profesorului Emil Moise din Buzău,  că elevii sau părinţii acestora vor depune cerere de participare la ora de Religie în loc să mai depună cerere de retragere de la această oră. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial pe 23 ianuarie, moment în care practic a intrat în vigoare. 
 
Câteva luni mai târziu, un ordin de ministru statua că cererile pentru participarea la cursul de Religie trebuie făcute anual şi că nu se prelungesc automat. 
 
„În vederea prefigurării catedrelor, pentru elevii deja înscrisi în unitatea de învăţământ, cererile menţionate la alin. (1) si (3) se depun, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru anul şcolar următor”, arată ordinul MENCS nr.5232/2015.
 
Cu toate acestea, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Ştefania Manea, cererile pentru participarea la această oră se fac o singură dată pe ciclu. „Cererile se fac o singură dată la intrarea în ciclul obligatoriu şi se pot retrage oricând”, a declarat pentru „Adevărul“ inspectorul Ştefania Manea. 
 
Însă Emil Moise susţine că elevii participă ilegal la ora de Religie dacă nu se înscriu anual, situaţia fiind aceeaşi în toată ţara. 
 
„Marea problemă a orei de Religie este că, deşi există un ordin de ministru care prevede că anual se fac cereri pentru a urma acest curs, acesta nu este repectat. Ora facultativă de Religie trebuie aleasă cu un an înainte. BOR, în schimb, a transmis un comunicat potrivit căruia dacă ai făcut o dată cerere aceasta este valabilă pentru tot ciclul, deşi chiar şi pentru opţionale cererile sunt făcute anual. Asociaţia Părinţi pentru ora de religie a preluat comunicatul BOR, a făcut o adresă către inspectorate şi a cerut să interpreteze aşa cum a zis BOR. Şi aşa se face, deşi este ilegal. Toţi copiii care sunt la ora de Religie fără cerere anuală fac Religie fără a respecta legea, profesorii sunt plătiţi fără a respecta legea”, a explicat Emil Moise.
 
 
18 culte sunt recunoscute în România şi, cu toate acestea, pe site-ul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, singura programă pentru disciplina religie care a fost pusă în dezbatere a fost cea pentru cultul ortodox.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: