Debutul anului şcolar, tot mai tulbure

Debutul anului şcolar, tot mai tulbure

Şcoala va începe la 14 septembrie

Cu doar un weekend înainte de începerea şcolii, elevii, părinţii şi profesorii se întreabă cum vor începe cursurile de luni. Teoretic, astăzi unităţile de învăţământ ar trebui să anunţe fiecare elev în parte cum va participa la ore.

Ştiri pe aceeaşi temă

Verde şi galben sunt cele două culori predominante pe harta noului an şcolar. La Bucureşti, unde rata de incidenţă a îmbolnăvirilor a fost de 1,12, potrivit datelor DSP, unităţile de învăţământ ar trebui să se deschidă conform scenariului doi – galben, a anunţat Roxana Cercel, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, ISMB. „Conform calendarului cuprins în ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică a emis situaţia în care se află localitatea Bucureşti, adică scenariul doi. Conform acestui scenariu, şcolile ar trebui să înveţe la nivel preşcolar, primar şi clasele din anii terminali pe învăţământ direct, faţă în faţă, iar restul claselor prin rotaţie”, a explicat purtătorul de cuvânt al ISMB.
 
Procedura prevede ca membrii Consiliilor de Administraţie ale unităţilor de învăţământ să transmită către inspectoratele şcolare şi DSP-uri propunerile lor de organizare a cursurilor, urmând ca acestea să fie aprobate de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă până astăzi.

„Am avea suficient spaţiu pentru scenariul verde“

La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ din Bucureşti, unul dintre liceele de elită din Capitală, conducerea şcolii ar avea suficient spaţiu pentru a începe anul şcolar cu toţi elevi în bănci. Cu toate acestea, doar elevii claselor terminale sunt aşteptaţi cu toţii la clasă pe 14 septembrie. „Noi am fi putut să începem cu toţi elevii în şcoală, pentru că am reuşit să asigurăm distanţarea cam la 1,10 metri. Avem săli de dimensiuni corespunzătoare şi pupitre individuale în aproape toate sălile. Am făcut propunerea la inspectorat pentru scenariul verde, dar ni s-a spus că nu se poate decât galben. N-am putut alege altceva. Prin urmare, cu excepţia claselor terminale, unde toţi elevii vor veni la şcoală, ceilalţi vor fi jumătate în şcoală, jumătate, acasă. Dacă sunt 28 în clasă, primii 14 – o grupă – în ordinea alfabetică vin la şcoală timp de o săptămână. A doua grupă rămâne acasă şi se conectează online cu ajutorul unei aplicaţii pentru teleconferinţe ”, adaugă directorul liceului.
 
Orice mijloc tehnic se va folosi, însă, nu este acelaşi lucru cu prezenţa în clasă a elevului, atrage atenţia directorul. Avem, să spunem, o cameră web cu rezoluţie înaltă, HD. Dar ea este fixă, nu stă nimeni să o întoarcă după profesor pe o tablă care ocupă tot peretele din faţă. Or, eu când predau cam umplu toată tabla. Deci, e o mică problemă aici. Altă variantă tehnică ar fi să scriu pe ceva şi să proiectez ce scriu, dar asta i-ar transforma şi pe cei care sunt în clasă în nişte elevi similari celor care urmăresc online. Doar că nu stau la ei acasă, stau în bănci. Orice variantă am alege acum, nu poate să substituie modul normal de desfăşurare a activităţii”, mai spune profesorul Sever Popa.
 
Cât priveşte profesorii, adaugă directorul de la „Mihai Viteazul“, între 25 şi 30% au vârste peste 60 de ani şi boli asociate şi ar putea fi consideraţi în grupă de risc. „Deocamdată, nu ştim decât că vor veni cu toţii la şcoală. Nu avem alternativă. Vom vedea cum evoluează lucrurile” a conchis profesorul Popa.

Cursuri online în universităţi

Cele mai multe universităţi au în vedere ca anul de învăţământ să înceapă online şi doar acele laboratoare şi seminarii care nu pot fi organizate la distanţă vor avea loc faţă în faţă. Au avansat astfel de scenarii organizatorice Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cea mai mare din ţară, Universitatea Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Cel mai probabil, un astfel de scenariu mixt va fi adoptat şi la Universitatea Politehnica Bucureşti, dar o decizie finală nu a fost luată încă. „Ordonanţa prevede că Senatul universităţii ia decizia. Vom avea şedinţe de analiză săptămâna aceasta şi la începutul săptămânii viitoare. Probabil că va fi un sistem mixt”, a spus Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti.

Mai puţini studenţi în cămine

Una dintre problemele cele mai spinoase este cea a cazărilor în căminele studenţeşti. Anul trecut, cifra cazărilor a fost de aproape 100.000 de studenţi.
 
„În momentul de faţă, problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem, extrem de acută. În primul rând, va trebui să cazăm mai puţini studenţi, pentru a asigura regulile de distanţare. În al doilea rând, unele universităţi, precum este cea pe care o conduc – Universitatea de Studii Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti, au decis deja că vor caza doar studenţi care vin cu un test COVID negativ. Discutăm de acoperirea costurilor de testare pentru studenţii USAMV Bucureşti care vor fi cazaţi. Gândiţi-vă că este vorba despre sume foarte mari pentru o singură testare. Dacă ai 10.000 de studenţi, la un cost de circa 100 de euro pe test, înseamnă deja 1 milion de euro – o singură testare. Dacă se va solicita testarea la intervale mai mult sau mai puţin distanţate, mă tem că nu vor exista resurse pentru acoperirea acestor costuri nici din partea universităţii, nici din partea studenţilor, în mod evident”, a atras atenţia prof.dr. Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor – CNR – din România. La rândul lui, Mihnea Costoiu a declarat că la Politehnică numărul locurilor de cazare în cămine va scădea cel mai probabil la jumătate, adică vor fi circa 8.000 de locuri, numărul maxim de studenţi în cameră fiind de doi.
 
Şeful CNR a mai spus că pe 18 şi 19 septembrie va avea loc la Braşov o întâlnire a rectorilor unde vor fi invitaţi toţi cei implicaţi în procesul de educaţie. Cea mai mare parte a universităţilor vor deschide anul universitar pe 26 septembrie şi pe 1 octombrie, însă există şi universităţi care vor deschide anul universitar pe 14 septembrie, precum cele din Târgu-Mureş, Iaşi şi Constanţa.

Starea de alertă continuă

În cele şase luni de la începutul pandemiei, noul coronavirus a făcut 4.018 victime în România. Este cota la care s-a ajuns ieri, când Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a mai comunicat că bilanţul îmbolnăvirilor a ajuns la 98.304 cazuri după descoperirea a 1.271 de noi îmbolnăviri din 24.043 de teste efectuate. 
Bucureştiul a fost şi ieri pe primul loc la numărul de infectări cu noul coronavirus. Mai exact, în Capitală au fost înregistrate 180 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus, totalul persoanelor infectate ajungând la 12.686. În plus, autorităţile au mai anunţat, ieri, că în intervalul 8-9 septembrie s-au înregistrat 51 de decese ale unor persoane infectate, iar două dintre ele nu aveau comorbidităţi care să le facă vulnerabile în faţa COVID-19. 
 
În contextul acestei situaţii sanitare, săptămâna viitoare, Guvernul Orban va prelungi starea de alertă cu încă o lună, până la mijlocul lunii octombrie, susţin surse politice pentru „Adevărul”. Masca va rămâne în continuare obligatorie în spaţiile publice deschise şi în mijloacele de transport în comun, mai susţin sursele. 
 

Harababura de la Bara. Şcoală fără internet, inclusă din greşeală pe lista roşie

Situaţia cifrelor comunicate de Ministerul Sănătăţii, pe baza cărora se stabilesc scenariile în care începe şcoala în fiecare localitate din România, arată că singura localitate din Timiş aflată în scenariul roşu, care prevede începerea cursurilor exclusiv în sistemul online, este localitatea Bara, aflată la 70 de kilometri de Timişoara. Pentru că în comună au fost înregistrate trei cazuri de COVID-19 (ale unor flotanţi), iar localitatea este una mică, Direcţia de Sănătate Publică a calculat pentru Bara un indice de infectare de peste 6%. Cifra ar obliga şcoala din localitate să înceapă în scenariul roşu, care prevede cursuri exclusiv online. 
Întrebat, într-o videoconferinţă, dacă există şcoli din judeţ care nu au internet sau dispozitive electronice pentru predarea cursurilor online, inspectorul şcolar general al judeţului Timiş, Marin Popescu, a declat că tocmai şcoala primară din Bara, unde sunt înscrişi 7 elevi şi 10 copii de grădiniţă, nu are acces la internet. „La Bara nu avem internet. Acolo este pe scenariul roşu, copiii nu vor merge la şcoală. Reprezentanţii unităţii de învăţământ vor pregăti seturi de documente, fişe, xerocopii pe care le vor transmite copiilor acasă. După 14 zile, elevii vor reveni la şcoală. Am anunţat ministerul că nu avem internet şi am solicitat şi un număr de şapte tablete“, a declarat Marin Popescu.

Localitatea, inclusă din greşeală în scenariul roşu

Potrivit prefectului de Timiş, Liliana Oneţ, localitatea Bara a fost inclusă în scenariul roşu dintr-o eroare, în comună nefiind de fapt niciun caz de COVID-19. „Bara va putea funcţiona pe scenariul verde pentru că cei trei pozitivi de la Bara au doar flotant în Bara şi au domiciliul la Lugoj. Toţi trei sunt în izolare şi în carantină la Lugoj. Primarul de la Bara ne-a sunat zilele trecute şi ne-a spus că nu are niciun pozitiv, s-a făcut ieri şi astăzi o verificare şi am constatat că cele trei persoane de la Bara au doar flotantul în Bara, dar au domiciliul la Lugoj, unde sunt şi în carantină”, a declarat prefectul de Timiş, Liliana Oneţ. Localitatea nu are nici semnal telefonic şi nici internet. (Daniel Dancea)
 

Haos şi în Dolj. Şcolile „au de toate“, dar elevii n-au dispozitive electronice 

 
Poiana Mare, una dintre cele mai mari comune din Dolj, se află în scenariul roşu din cauza focarului de COVID-19 depistat la Spitalul de Psihiatrie din localitate. Porţile şcolilor nu se vor deschide pentru elevi la 14 septembrie, iar asta i-a luat pe nepregătite pe dascăli şi pe edili. Ei au dotat şcolile cu materiale sanitare, panouri de protecţie, dar jumătate dintre cei peste 1.000 de elevi nu au dispozitive electronice pentru orele ţinute la distanţă. Comuna are 5 grădiniţe, 5 şcoli de învăţământ primar şi gimnazial şi un liceu. Dintre cei 1.067 de copii de şcoală, 500 nu au avut niciodată o tabletă sau un calculator, iar 71 nu au nici măcar un telefon mobil în familie. 
„Nu înţelegem cum se pot desfăşura orele în aceste condiţii. Am anunţat Ministerul Educaţiei, a raportat situaţia de la Poiana Mare şi în luna august, şi în urmă cu câteva zile, dar nu am primit niciun răspuns. Părinţii şi copiii ne întreabă cum vom proceda, iar noi ridicăm din umeri“, a declarat Veta Pană, director adjunct la Liceul „George Ştefan Marincu“ din Poiana Mare. 
Ionuţ, unul dintre cei 71 de copii din familii fără niciun telefon mobil, este în prag de disperare. Începe clasa a 8-a şi îl aşteaptă examenul de Capacitate şi admiterea la liceu. „O să încerc să iau lecţiile de la colegi, dar nu ştiu ce voi înţelege, nu ştiu cum mă voi descurca singur. Poate cineva se va gândi şi la noi“, spune băiatul. (Ana Popescu)
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările