Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale

Ce modificări a suferit Legea
Educaţiei Naţionale

Ordonanţa de urgenţă 117 a fost aprobată de Guvern pe 23 decembrie şi publicată în Monitorul Oficial pe 30 decembrie   FOTO: Shutterstock

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi.

Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege:

La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.


Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul secundar, care cuprinde:
(i)  învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII;
(ii)  învăţământul secundar superior care poate fi:

– învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;
învăţământ profesional cu durata de 3 ani;

d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a - a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a - a XII-a/a XIII-a.

(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei:

(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V - IX;
(ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X - XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;
d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani;

 

La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior.

 

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi pentru învăţământul liceal cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

Cum era în Legea Educaţiei:

(3) Durata studiilor în învăţământul liceal - forma de învăţământ cu frecvenţă - este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională şi de 4 ani pentru filiera tehnologica, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

 

La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei:

(3) Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

 

La articolul 33, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal.

(6) Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei:

(5) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă.
(6) Absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzatoare Cadrului naţional al calificărilor.

 

La articolul 44, după alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (91) - (93), cu următorul cuprins:

(91) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(92) Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.

(93) Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.

 

La articolul 63 alineatul (1), literele c) , d) , e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25;

d )învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30;

e) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;

f )învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;

Cum era în Legea Educaţiei:

e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;

 

La articolul 71, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31 ) , cu următorul cuprins:

(31) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.

 

La articolul 74, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

a) o probă scrisă la limba şi literatura română;

b) o probă scrisă la limba maternă;

c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;

d) o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;

e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;

f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

Cum era în Legea Educaţiei:

(5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.

 

La articolul 75, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a IX-a din învăţământul liceal şi profesional este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a.

Cum era în Legea Educaţiei:

(2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a IX-a.

 

La articolul 76 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează după urmatoarea procedură:

b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.

Cum era în Legea Educaţiei:

b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.

 

La articolul 76, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ au obligaţia de a anunţa public disciplina sau disciplinele la care se susţine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va susţine la cel mult două discipline.

Cum era în Legea Educaţiei:

(4) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (...).

La articolul 84, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic.

(2) Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic.
(2) Ca măsură de protecţie specială, elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei institutionalizaţi pot beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport menţionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.

 

La articolul 85, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează învăţământul profesional, inclusiv pentru perioada stagiilor de pregătire practică. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare a subvenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Cum era în Legea Educaţiei:

(2) Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventaării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare a subvenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

La articolul 102, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preşcolar şi al celui obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.

Cum era în Legea Educaţiei:

(2) Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.

 

La articolul 104, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate , alineatele (51) - (54), cu următorul cuprins:

(51) În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata drepturilor prevăzute la alin.(2) lit. a)-d) la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate judeţului/municipiului Bucureşti prin legea bugetului de stat, direcţiile regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.

(52) Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (51) se va face numai după verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit/control, a modului de angajare şi utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preşcolar şi după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul şcolar stabileşte şi propune direcţiilor regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate suplimentar.

(53) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al inspectoratului şcolar.

(54) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, potrivit prevederilor alin. (51) şi (52), conduce implicit la modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preşcolar.

 

La articolul 105, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanţarea de bază a unităţilor şcolare.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat.

 

La articolul 105 alineatul (2), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:

l) alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază.

 

La articolul 111, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finanţarea de bază şi ca finanţare complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Cum era în Legea Educaţiei:

(4) Consiliul judeţean/consiliile locale ale sectoarelor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, prin finanţarea complementară.

 

La articolul 112, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

(7) În situaţii temeinic justificate, dreptul de administrare al Ministerului Educaţiei Naţionale asupra terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al Copiilor, palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare se poate transmite şi altor unităţi/instituţii din sistemul de învăţământ, la propunerea Ministerului Educaţiei Naţionale, prin hotărâre a Guvernului.

 

La articolul 136, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se finalizează la 30 septembrie din anul calendaristic următor. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activităţi didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie şi include două semestre. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activităţi didactice urmate, de regula, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.

 

La articolul 160, alineatele (1) , (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. Finanţarea studiilor de doctorat poate fi realizată şi de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract. Modelul de contract şi metodologia de realizare a finanţării se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(2) Prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale se alocă anual, pentru studiile universitare de doctorat, un număr de locuri multianuale, echivalent numărului de granturi multianuale, pe o durată de minimum 3 ani. În metodologia de calcul a finanţării universităţilor se vor avea în vedere costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. Aceste costuri sunt ajustate cu coeficienţi corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului.

(3) Alocarea locurilor, respectiv a granturilor, pe universităţi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Prioritate vor avea universităţile de cercetare avansată şi educaţie.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat ştiinţific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale şi costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienţi corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului.
(3) Granturile doctorale se acordă pe bază de competiţie naţională de proiecte ştiinţifice între şcolile doctorale sau competiţie naţională de proiecte ştiinţifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei şcoli doctorale. Competiţiile sunt organizate în coordonarea CNCS.

 

La articolul 193, alineatele (7) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(7) Pentru programele de licenţă, master şi doctorat, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat, din surse publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin consultare cu CNFIS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(9) Programele de excelenţă prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3).

Cum era în Legea Educaţiei:

(7) Pentru programele de licenţă şi master, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat, din surse publice, se face diferenţiat pe categorii de universităţi şi în funcţie de poziţia în ierarhie a programelor de studii, conform ierarhizarii prevăzute la alin. (3), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Finanţarea programelor de doctorat se face conform prevederilor art. 160.
(9) Programele de excelenţă prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevazute la alin. (3), pentru programele de licenţă şi master, şi pe baza competiţiilor prevăzute la art. 160 alin. (3), pentru programele de doctorat.

 

La articolul 197, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b) universităţilor de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională, din bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale. Fondul de dezvoltare instituţională se adresează celor mai performante instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie şi se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaţionale. Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare instituţională se elaborează de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Cum era în Legea Educaţiei:

b) universităţilor de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională, din bugetul alocat Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Fondul de dezvoltare instituţională se adreseaza celor mai performante instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie şi se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaţionale. Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare instituţională se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

La articolul 205, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) În timpul anului universitar, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, feroviar şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

Cum era în Legea Educaţiei:

(2) În timpul anului şcolar, studenţii beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, feroviar şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 

La articolul 206, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Din taxele de la studenţii şi cursanţii străini, încasate de instituţiile de învăţământ superior de stat, se virează la Ministerul Educaţiei Naţionale un cuantum de 5% din încasările în valută.

Cum era în Legea Educaţiei:

(2) Universităţile, în baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile obţinute din şcolarizarea studenţilor străini.

 

La articolul 221, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei Naţionale colaborează în principal cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi, după caz, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale la nivel de ramură şi federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor şi reprezentanţii învăţământului particular sunt parteneri de dialog social.

Cum era în Legea Educaţiei:

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi, după caz, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale la nivel de ramură şi federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional. Reprezentanţii învăţământului particular sunt parteneri de dialog social.

 

Articolul 253 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, care au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii generale:

a) se certifică viabilitatea postului/catedrei;

b) consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ respective este de acord.

(2) Condiţiile specifice pentru titularizarea personalului didactic, care a participat la concursuri de titularizare, în sistemul de învăţământ preuniversitar, în condiţiile alin. (1), se stabilesc prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursuri de titularizare în anii 2008, 2009, 2010 şi 2011, care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, dacă sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele condiţii generale:
a) se certifică viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administraţie al şcolii respective este de acord.
(2) Condiţiile specifice pentru titularizarea personalului didactic care a participat la concursuri de titularizare in anul 2011, in conditiile alin. (1), se stabilesc prin metodologie elaborata cu consultarea partenerilor de dialog social si aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

 

La articolul 284, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7) , cu următorul cuprins:

(7) Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din desfăşurarea activităţii didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administraţie, potrivit metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării.

 

La articolul 285, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) În învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice prevăzute la alin. (1).

Cum era în Legea Educaţiei:

(4) În învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru urmatoarele funcţii: lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar şi profesor universitar.

 

La articolul 289, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7) , cu următorul cuprins:

(7) Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din activitatea didactică desfăşurată avute anterior pensionării, cu aprobarea senatului universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării.

 

La articolul 296, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică şi profesională recunoscută în domeniu din ţară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice asociate invitate, se avizează de către consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul de administraţie.

Cum era în Legea Educaţiei:

(2) Angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică recunoscută în domeniu, prin invenţii, inovaţii, premii, publicaţii ştiinţifice, din ţară sau din străinatate, în calitate de profesori ori conferenţiari asociaţi invitaţi, se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul facultăţii.

 

La articolul 301, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

(31) În cazul specialiştilor cu valoare ştiinţifică şi profesională recunoscută în domeniu, invitaţi în calitate de cadre didactice asociate, nu sunt aplicabile prevederile alin. (3) lit. a).

 

La articolul 361 alineatul (3), literele b) , c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

b) evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2015-2016;

c) examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2015-2016;

d) admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2015-2016.

Cum era în Legea Educaţiei:

b) măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial intră în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011 - 2012;
c) examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 - 2013;
d) admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011 - 2012;

 

Articolul II

În cursul anului 2014, Consiliul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior funcţionează legal cu numărul de membri selectaţi în urma concursului organizat în anul 2013, până la ocuparea, în condiţiile legii, a locurilor devenite vacante ca urmare a expirării mandatelor membrilor numiţi provizoriu.

Articolul III

După alineatul (8) al articolului 191 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (81 ), cu următorul cuprins:

(81) O persoană poate îndeplini calitatea de membru a Consiliului ARACIS pentru două mandate.

Articolul IV

(1) Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu“ din Bucureşti se reorganizează în secţie a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din Bucureşti, fără personalitate juridică, denumită Secţia pedagogică „I.C. Petrescu“, ca urmare a fuziunii prin absorbţie de către Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti.

Această secţie are ca atribuţii participarea la programul de specializare a personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi asigurarea îndrumării metodologice pentru bibliotecile caselor corpului didactic şi pentru bibliotecile şcolare.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti preia, pe bază de protocol de predare-primire, toate drepturile şi obligaţiile Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu“ din Bucureşti.

(3) Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti preia tot personalul şi numărul de posturi al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu“ din Bucureşti cu păstrarea drepturilor salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în conformitate cu prevederile legale.(4) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale Regulamentul de organizare şi funcţionare al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din Bucureşti.


Citeşte şi:

Legea Educaţiei, modificată: învăţământ obligatoriu de 11 ani şi clasa a IX-a la liceu. Admitere şi Bac după modelul testelor PISA, abia din 2019

Guvernul a adoptat luni o ordonanţă de urgenţă prin care Legea Educaţiei Naţionale introdusă în mandatul lui Daniel Funeriu este modificată, pentru a permite „derularea în condiţii normale a procesului de învăţământ“, a declarat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un  pas înapoi (I)

OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un pas înapoi (II)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: