Adrian Curaj: Învăţământul profesional-dual este un „joc câştigător“ pentru companii, dar şi pentru zona publică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj

Învăţământul profesional-dual, care presupune introducerea rutei profesionale "complete”, pentru a asigura pregătirea elevilor, după finalizarea clasei a VIII-a, în calificări profesionale până la nivelul 5, reprezintă un "joc câştigător” atât pentru companii, cât şi pentru zona publică, pentru că se ţine cont de nevoile imediate ale pieţei muncii, a declarat, marţi, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.

Ministrul Educaţiei a participat la conferinţa naţională "Învăţământul profesional-dual: drumul de la idei la practică” în cadrul căreia s-a discutat despre elaborarea unui document-concept, "Opţiunile de educaţie şi formare profesională ale absolvenţilor de clasa a VIII-a”, pe baza căruia să fie agreată cea mai bună variantă de formare profesională a elevilor.

Ruta profesională, propusă în document, este construită prin: redefinirea învăţământului profesional cu durata de trei ani, organizat după clasa a VIII-a - ca program de formare în sistem profesional-dual, care asigură nivelul 3 de calificare, nivel corespunzător unui muncitor calificat (ex. mecanic auto, bucătar, horticultor), introducerea programului de formare în sistem profesional-dual nivelul 4 de calificare, nivel corespunzător unui tehnician (ex. tehnician în gastronomie, tehnician în agricultură) şi introducerea programului de formare în sistem profesional-dual nivelul 5 de calificare, nivel corespunzător unui tehnician superior (ex. tehnician nutriţionist, tehnician protecţia plantelor).

 "Învăţământul profesional, învăţământul românesc se poate schimba major, mai ales uitându-ne la ce s-a întâmplat în ultimii ani: avem sute de mii de elevi care termină liceul, nu au o pregătire profesională, nu reuşesc să ia bacalaureatul şi până la urmă nu îşi găsesc un loc pe piaţa muncii. Pe de altă parte, specializarea inteligentă, dezvoltarea regiunilor, nevoia firmelor, din ce în ce mai mare, de personal calificat ne-a pus în situaţia să fim într-o deficienţă majoră de tineri bine pregătiţi profesional", a declarat ministrul Adrian Curaj.

El a susţinut că este inadmisibil ca 300.000 - 400.000 de absolvenţi să nu promoveze examenul de bacalaureat şi să nu aibă o pregătire profesională puternică.

"Ce aveam până acum oferea prea puţine oportunităţi tinerilor la încheierea clasei a VIII-a şi aceste oportunităţi nu erau clare. În primul rând exista varianta celor trei categorii de liceu: teoretic, tehnologic şi vocaţional. Până la urmă, în teorie, toate ar fi trebuit să se termine cu bacalaureat şi continuarea într-un fel sau altul. Realitatea ne-a dovedit că nu este aşa, avem 300.000-400.000 de absolvenţi care nu au luat bacalaureatul şi nu au nici o pregătire profesională puternică, iar în partea cealaltă, profesional, pregătirea se oprea la primul nivel de calificare, muncitor calificat. Este inadmisibil”, a mai spus Curaj.

Oficialul a mai explicat că, în prezent, nu există niciun fel de deschidere către meseria de tehnician sau tehnician specialist, iar acest lucru ar urma să fie reglementat prin documentul pregătit de Ministerul Educaţiei.

Un alt aspect prevăzut în document vizează şansa elevului de a se putea mişca din zona profesională în zona liceală, ministrul explicând că obiectivul iniţiatorilor este să-i ofere tânărului posibilitatea cea mai bună de a-şi pune în valoare capacitatea.

Ministrul a precizat că învăţământul profesional-dual se doreşte a fi făcut şi cu ajutorul companiilor, pentru că ele sunt cele care ştiu cel mai bine de ce specialişti este nevoie pe piaţa muncii şi cum trebuie formaţi aceştia pentru a fi competitivi.

"Discuţiile despre formare profesională, învăţământ dual şi alte denumiri date formării profesionale, până la urmă le-am aliniat. Este vorba de profesional-dual, transmiţând un mesaj foarte clar: noi pregătim tineri ceruţi de piaţa forţei de muncă pentru specializări cerute acum pe piaţa forţei de muncă, avem grijă la calitate şi aşteptăm implicarea companiilor”, a spus Curaj, adăugând că proiectul ar da posibilitatea elevilor să migreze din învăţământul profesional, astfel încât, dacă pe parcursul vieţii vor dori să meargă la facultate, să poată face acest lucru chiar şi de la o şcoală profesională.

Potrivit ministrului, componenta de practică pune la un loc responsabilitatea socială şi interesul economic al companiilor împreună cu capabilităţile şcolii.

"Firmele vor fi din ce în ce mai interesate şi aici este modalitatea în care deducerile fiscale vor putea să genereze şi ele o dinamică mai mare a interesului firmelor, astfel încât laboratoarele să fie echipate la zi pentru ca cei care termină să poată meargă să lucreze pe tehnologia existentă, modernă din companie. (...) De asta suntem în discuţii cu angajatorii, pentru a găsi forma cea mai bună pentru a servi atât interesului de formare, cât şi interesului angajatorilor", a declarat Adrian Curaj.

El a adăugat că firmelor trebuie să li se dea şansa să se implice mai mult în formarea profesională.

"Ne gândim, dacă e vorba de burse, să găsim modalităţi de deduceri fiscale atât pentru investiţia în oameni, cât şi pentru investiţia în infrastructură. Bursa de la Guvern este acum de 200 de lei pentru nivel de calificare 3. Haideţi să pornim cu 200 şi să vedem ce se întâmplă. S-ar putea să fie puţin mai mult sau să dăm o şansă mai mare companiilor să se implice mai mult prin deduceri. Părerea mea este că un astfel de joc este câştigător şi pentru companii, pentru că au nevoie de tineri bine pregătiţi, sunt interesate direct. Dacă şi zona publică spune că este interesată direct şi oferă aceste facilităţi, eu zic că este un joc câştig-câştig”, a mai spus demnitarul.

Adrian Curaj a precizat că documentul ar trebui finalizat până la sfârşitul lunii şi se aşteaptă ca, în iulie, să fie adoptate toate modificările, mai puţin Legea educaţiei, astfel încât unele dintre modificări să fie implementate încă de la începutul anului şcolar.

"La învăţământul profesional-dual, primul slot este de trei ani şi este pentru muncitor specialist. Doi ani sunt anii obligatorii pentru învăţământ obligatoriu, plus încă un an. La sfârşitul celor trei ani va avea şi cele 10 clase obligatorii, dar şi profesional potrivit. După acest moment, nivelul 4 şi nivelul 5 au între un an şi trei ani fiecare dintre ele, pentru că depinde de domeniu. Sunt domenii extrem de sofisticate în care pregătirea într-un an sau doi nu este suficientă. Dar nu trebuie să spunem că pregătirea profesională este în trei sloturi de câte trei ani, poate fi în sloturi de trei ani, un an şi un an, astfel încât, după cinci ani pregătire într-o zonă profesională, oamenii pot fi tehnicieni superiori", a mai adăugat Curaj.

Ministrul a precizat că vor fi necesare investiţii în centre de testare şi recunoaştere a calificării.

"Vom avea nevoie de centre de testare şi recunoaştere a calificării, va fi o zonă în care trebuie să investim mult, şi trebuie ca, în mecanismul de mişcare dintr-o parte în alta, să avem grijă ca acele competenţe căpătate în sistem non-formal să începem să le evaluăm, să le apreciem. Va fi o transformare majoră şi vom avea oameni mai bine calificaţi pe piaţa muncii şi o dinamică educaţională şi de formare profesională superioară”, a conchis ministrul.

Pe de altă parte, reprezentanţii angajaţilor, dar şi angajatorii, atrag atenţia că deficitul de personal calificat se adânceşte deoarece, de ani de zile, şcolile româneşti pregătesc oameni în meserii pentru care nu mai există cerere.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a precizat că, în prezent, România se confruntă cu o calitate slabă a actului educaţional, dar şi cu o ruptură între şcoală şi mediul economic.

"Avem şcoli cu performanţă scăzută nu din cauza materialului cu care s-a lucrat, adică elevii, ci din cauza calităţii scăzute a actului educaţional, fie că vorbim de infrastructură şcolară de proastă calitate sau de profesori cu pregătire inadecvată sau de mecanisme de motivare a profesorilor şi elevilor, plus ruptura care există între şcoală şi mediul economic", a spus Costin.

Liderul BNS a adăugat că inadecvarea este cronică şi costă bani publici, bani privaţi şi destine.

"În anumite regiuni, şcoli din România, timp de cinci ani de zile au format în nişte meserii şi calificări pentru care, într-o regiune întreagă, nu într-o localitate sau judeţ, niciun angajator nu a cerut în cinci ani de zile niciun lucrător în acel domeniu. Deci inadecvarea este cronică şi costă: bani publici, bani privaţi şi destine”, a spus liderul sindical.

Aceeaşi observaţie a fost făcută şi de angajatori, care spun că problemele în procesul de recrutare sunt din ce în ce mai mari, iar acest lucru vine şi pe fondul îmbătrânirii generaţiilor de meseriaşi.

"Angajatorii au probleme în procesul de recrutare. În primul rând, noi am început acest demers pentru că ne-au îmbătrânit generaţiile de meseriaşi şi nu am avut cu ce să înlocuim şi asta este problema tuturor companiilor din România. De aici şi nevoia angajatorului de a fi prezent în educaţia profesională, pentru că, în fapt, el creează piaţa", a declarat managerul de sustenabilitate al OMV Petrom, Mona Nicolici.

Ea a mai spus că educaţia profesională este Cenuşăreasă în România.

"Copiii nu sunt evaluaţi, sunt distribuiţi aleatoriu după un sistem care îi aruncă la întâmplare. În fapt, educaţia profesională este Cenuşăreasa educaţiei pentru că există această percepţie că acolo ajung cei mai slabi copii şi, în consecinţă, şi cei mai slabi profesori, şi este un cerc vicios din care nu vom ieşi niciodată dacă nu vom face aceste schimbări aprofundate şi pe baza unor studii corecte”, a precizat Nicolici.

Ea a adăugat că învăţământul profesional-dual va da posibilitatea angajatorilor să recruteze meseriaşii, să aibă un cuvânt de spus atunci când copiii sunt distribuiţi în acest sistem pe baza unor competenţe, pe baza unor evaluări.

"E foarte important ca angajatorul să aibă o contribuţie la actul educaţional, pentru că el ştie exact ce se întâmplă în domeniul lui şi nu poate un profesor să ajungă niciodată la nivelul de informaţie şi de cunoaştere a unui domeniu, dar poate fi ajutat de un angajator care ştie exact ce se cere în momentul respectiv şi în viitor pe domeniul lui. Angajatorul va veni şi va spune care sunt acele meserii de care are nevoie, în al doilea rând va veni cu expertiza pe care o are şi îi va învăţa pe elevi, va oferi practică reală, pentru că, în acest moment, practica pe care copiii o fac în majoritatea lor în educaţie profesională este cel mult o vizită în teren la angajator”, a spus Mona Nicolici.

Managerul de sustenabilitate al OMV Petrom a explicat că asigurarea unei practici reale presupune, pentru angajator, asumarea unui risc crescut, pentru că asta înseamnă inclusiv asigurarea securităţii elevilor, precum şi scoaterea unor oameni din producţie, acestea fiind şi motivele pentru care companiile solicită unele facilităţi, care să fie monitorizate, pentru a contribui real la dezvoltarea învăţământului profesional-dual în România.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite