Abandon şcolar: Un sfert dintre absolvenţii de clasa a VIII-a nu-şi continuă studiile

Abandon şcolar: Un sfert dintre absolvenţii de clasa a VIII-a nu-şi continuă studiile

Un sfert dintre absolvenţii de clasa a VIII-a nu-şi continuă studiile

Nu mai puţin de 26 la sută din absolvenţii de gimnaziu părăsesc şcoala când trebuie să facă tranziţia către liceu, cu toate că învăţământul obligatoriu este până la clasa a X-a inclusiv. Asta se întâmplă pentru că multe familii din mediul rural nu îşi permit să-şi trimită copiii la liceu sau pentru că sunt plecaţi din ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

În anul şcolar 2015-2016, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, la nivel naţional erau înregistraţi în clasa a VIII-a 187.000 de elevi. Cu toate acestea, la Evaluarea Naţională s-au înscris 153.672 de candidaţi şi nici aceştia nu s-au prezentat toţi. În final, numărul celor care au arătat intenţia de a se înscrie la liceu a fost de 119.578 de elevi, iar în prima etapă 118.661 au reuşit să şi obţină un loc.
 
Cu riscul de a pierde alocaţia oferită pe durata şcolarizării, copiii României renunţă la învăţământul instituţionalizat odată cu terminarea clasei a VIII-a. Mai exact, potrivit calculelor specialiştilor, 26 la sută din elevii de gimnaziu îşi întrerup, din diverse motive, învăţământul obligatoriu mai devreme decât prevede legea. 
 

Cheltuieli prea mari pentru copiii din rural

 
Dincolo de calculele specialiştilor, şi fostul ministru al Educaţiei, Adrian Curaj, declara pentru  Agerpres în februarie că aproape 25 la sută din copiii din mediul rural termină clasa a VIII-a şi nu merg mai departe, către liceu. 
 
„Copilul termină clasa a VIII-a în zona rurală, lângă părinţi, dar trebuie să meargă la liceu şi familia nu are resurse. Aproape 25% din aceşti copii renunţă şi-i pierzi aproape definitiv”, a afirmat Adrian Curaj. 
Declaraţia lui Curaj este susţinută şi de opiniile experţilor în Educaţie. Adriana Săftoiu susţine că mulţi părinţi nu îşi permit să-şi ţină copiii la liceu, pentru că presupun multe costuri, mai ales pentru cei care au un venit sub media pe economie.
 
„Liceul presupune nişte bani. Poate sumele nu sunt mari, dar mulţi părinţi nu îşi permit să trimită copilul la liceu. Cred că aceasta este prima cauză”, a spus expertul în educaţie Adriana Săftoiu.
 

Campusuri la liceu şi şcoală profesională plătită

 
Potrivit expertului în Educaţie Adriana Săftoiu, trebuie găsite o serie de măsuri proactive astfel încât elevii să nu fie pierduţi din start.
 
„Sigur, trebuie să ne întrebăm şi ce am putea face pentru a-i ajuta pe copii să continue studiile. Cred că o soluţie ar fi dezvoltarea unor campusuri liceale care să îi aibă în atenţie pe aceşti elevi din mediul rural, să fie un sprijin pentru ei. Trebuie găsite soluţii pentru fiecare cauză în parte. Pe lângă campusuri, cred că ar trebui să fie implementat un sistem de şcoală profesională prin care elevul să fie preluat de către o firmă care investeşte în el. Astfel, firma îşi califică forţa de muncă, elevii nu ar mai abandona şcoala, iar statul trebuie să dea nişte ajutoare angajatorului, în măsura legii, pentru că prin el elevii îşi continuă studiile”, a mai explicat Adriana Săftoiu.
 

Părinţi plecaţi în străinătate

 
Pe lângă lipsa posibilităţilor materiale, profesorii consideră că mulţi elevi nu merg mai departe pentru că părinţii sunt plecaţi în străinătate şi pur şi simplu nu are cine să îi înscrie mai departe. Or, în acest context, spune profesoara de Limba şi Literatura Română Ruxandra Achim, Ministerul Educaţiei nu mai poate face nimic, dar ar trebui realizată o cercetare sociologică, pornind de la datele din şcoli, cu privire la copiii cu o asemenea situaţie. 
 
„Ar trebui văzut traseul absolvenţilor de clasa a VIII-a,ar trebui făcută o cercetare, pentru că foarte mulţi copii cred că au părinţii plecaţi la muncă în străinătate şi s-ar putea nici să nu aibă cine să îi înscrie mai departe. Un absolvent de clasa a VIII-a este minor, părintele trebuie să îl înscrie”, a spus profesoara Achim Ruxandra de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale”.
 

Tradiţia etnică

 
Totodată, potrivit profesoarei unele dintre cazurile de abandon sunt reprezentate şi de către copiii care aparţin etniei rome. 
 
„În general există o tradiţie, care se schimbă încet-încet, în ultima vreme, a părinţilor de etnie romă de a nu îşi trimite copiii să continue şcoala, mai ales în rândul fetelor”, a mai spus profesoara. 
 

Rata abandonului – 26%, nimeni nu face nimic

 
În anul şcolar 2015-2016, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, la nivel naţional erau înregistraţi în clasa a VIII-a 187.000 de elevi, dar, la final, arată profesorul de matematică Ştefan Vlaston, 26 la sută din ei au abandonat şcoala şi nu merg mai departe la liceu.
 
„Dintre aceştia (187.000 de elevi, numărul total al elevilor înregistraţi în clasa a VIII-a, n.r.) s-au prezentat la examenul de Evaluare Naţională 148.600, şi au luat peste media 5, 111.500. La repartiţia computerizată s-au înscris 119.500 şi au fost efectiv repartizaţi 118.600. La repartiţiile ulterioare se vor prezenta maximum 900 de elevi. Raportat la numărul elevilor existenţi în clasa a VIII-a, au fost repartizaţi 63%. Restul de 37% nu-şi continuă studiile sau merg la Şcoala Profesională. Din experienţa anilor trecuţi, cel mult 20.000 de elevi vor intra la Şcoala Profesională, pentru că reţeaua de astfel de şcoli este prea puţin extinsă, şi aproape deloc în mediul rural. Există, apoi, prea puţine avantaje acordate entităţilor economice care intră în procesul de pregătire a meseriaşilor, prin asigurarea instruirii practice”, arată profesorul de matematică Ştefan Vlaston pe blogul „Adevărul”.
 
Totodată, profesorul susţine că rata de abandon va creşte şi mai mult, pentru că unii dintre elevi renunţă în clasa a IX-a, mai ales dacă provin tot din rural sau din medii defavorizate, dar nimeni nu face nimic. „La acest fenomen de abandon şcolar asistăm an de an. Nici o instituţie a statului nu-l observă, nu-l 
analizează”, a mai spus profesorul. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările