Nu este clar cum se va desfăşura primul semestru al anului şcolar 2020-2021

Este adevărat că totul depinde de evoluţia pandemiei. Dar deja de câteva săptămâni este clar că numărul de infectări cu coronavirus este în creştere. În aceste condiţii, cum se va desfăşura procesul de învăţământ în anul şcolar viitor?

Afirmaţia că avem învăţământul online de rezervă este ipocrită. Din experienţa semestrului al doilea din anul şcolar în curs s-a văzut că nu este deloc aşa. Ca să nu repet argumentele mele, iată pe cele ale lui Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.

"Toată lumea recunoaşte că nu poate fi înlocuită învăţarea clasică. Dacă nu este profesorul faţă în faţă cu elevul, randamentul e undeva la 50%. Şi asta nu e numai la noi, ci pe toată planeta, toată lumea recunoaşte că învăţarea clasică este singura care trebuie să rămână şi, indiferent unde va ajunge tehnologia, trebuie ca elevii să vină la şcoală, pentru că nu vor reuşi, randamentul e mic. Dacă nu interacţionezi direct cu elevul, să-l întrebi dacă a înţeles sau nu a înţeles, va fi complicat să faci treaba asta la distanţă, va fi aproape imposibil". „Ferească Dumnezeu să nu fie nevoiţi să recurgă la varianta 100% online, atunci anul viitor şcolar ar fi chiar compromis. Pentru că este imposibil în orice ţară din lume să poţi asigura predare în condiţii optime pentru toţi elevii"

"Va fi problemă cu clasele I-IV, sau clasa pregătitoare şi clasele I, II, III, IV, pentru că nu se poate pune problema învăţării online la aceşti copii. Ne gândim că e vorba de a-i învăţa primele lucruri legate de scriere, să-i înveţi pe copii liniuţe sau bastonaşe e imposibil s-o faci online. Va fi imposibil. Aici nu cred că are cineva o soluţie în acest moment, pentru că nu cred că va fi învăţare online".

Sunt şi alţi profesori şi învăţători care susţin acelaşi lucru.

Învăţământul „hibrid”, o parte la şcoală, o parte acasă în învăţământ online, nu rezolvă problema distanţării sociale a elevilor, în special în timpul pauzelor. Nu văd cum elevii mici ar putea fi convinşi să păstreze distanţarea socială, când socializarea, întâlnirea cu colegii şi profesorii le-au lipsit cel mai mult în timpul pandemiei.

În opinia mea soluţia trebuie să vină personalizat, funcţie de starea din comunitatea pe care o deserveşte o şcoală. Dacă nu se înregistrează cazuri de infectare, şcoala poate începe normal, cu toţi elevii la şcoală. Se pot lua măsuri de control la venirea la şcoală pe 15 septembrie, DSP-urile şi alte instituţii medicate îşi pot da acordul, sau nu, pentru începerea anului şcolar. La alte şcoli, în alte judeţe, există variante de funcţionare pe care le iau Inspectoratele Şcolare şi directorii de şcoli, în funcţie de situaţia sanitară din zonă. Trebuie cântărite cu grijă şi riscurile, dar şi pierderile elevilor, în special cei din clase terminale, pentru care există perspectiva de a nu putea susţine examenele de absolvire, condiţie pentru continuarea studiilor. Oricum, premisa este ca învăţământul online are eficienţă 50%, în cel mai bun caz.

La examenele naţionale din vara aceasta nu s-au semnalat cazuri de elevi infectaţi cu coronavirus, pericolul nu era nici pe departe aşa de mare precum se anticipase. Câţiva elevi au avut febră peste limita cerută, dar nu s-a confirmat că aveau COVID-19.

Ce facem cu materia nepredata pe semestrul al doilea?

Să nu ne amăgim. Învăţământul online pe semestrul al doilea a funcţionat în proporţie de 25-30% şi nimeni nu ştie cu ce efecte. Nimeni nu a făcut o evaluare a rezultatelor acestor cursuri online. În aceste condiţii, materia nepredata trebuie recuperată, de aceea ar fi necesar ca anul şcolar viitor să înceapă la 1 septembrie. Altfel nu poate fi predată materia din primul semestrul al anului şcolar viitor. Nu ne puteam ascunde după iluzii, din declaraţiile multor profesori şi învăţători rezultă că elevii mici au uitat şi materia predată în primul semestru al anului şcolar în curs. Soluţia optimă ar fi ca ministerul Educaţiei să propună câteva scenarii, iar factorii de decizie locali să adopte varianta cea mai potrivită comunităţii locale.

Reducerea numărului de ore la 20, 25, 30 primar, gimnaziu, liceu

Am scris de multe ori despre această obligaţie rezultată din legea promulgată de preşedinte încă din noiembrie anul trecut, complet ignorată de ministerul Educaţiei. Eu ştiam că o lege se aplică fără discuţii şi comentarii. Nu reiau toate argumentele în favoarea acestei legi, faptul că elevii de gimnaziu sunt ţinuţi la scoala 32-34-36 ore/săptămână, adică 7 ore/zi. Acest plan cadru, valabil în prezent, reprezintă un atentat la sănătatea fizică şi psihică a elevilor, şi nu m-ar mira ca asociaţiile de părinţi, ONG-urile care se ocupă de educaţie, să dea în judecată ministerul Educaţiei dacă nu aplică legea. Iar ideea ca legea să se aplice doar la clasele a V-a şi a IX-a nu stă în picioare, pentru că nu scrie aşa ceva în lege. Aiureala situaţiei stă şi în faptul că încadrările profesorilor, titularizarea, concursul de manuale s-au făcut pe vechile planuri cadru, şi nu pe planurile cadru cerute de legea în vigoare. Neştiinţă, incompetenţă, prostie sau toate la un loc.

Comisia de validare a planurilor-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional a avut prima şedinţă joi, 23 iulie 2020, deşi a fost constituită prin OM în 26 februarie 2020. Adică i-au trebuit 6 luni pentru a avea prima întâlnire. Şi la 1 septembrie începe anul şcolar, pentru care sunt necesare noi planuri cadru, în acord cu legea de reducere a numărului de ore. Va rezolva comisia într-o lună ce n-a rezolvat în şase? Şi când se comunică în şcoli noile planuri cadru, când se refac încadrările, programele şcolare, orarele?

Situaţia în care suntem este rezultatul direct al managementului defectuos de la ministerul Educaţiei. Vom asista la improvizaţii? Sau la încălcarea legii? Cine plăteşte dacă se încalcă legea?

Rezultatele la testele PISA şi la examenele naţionale sunt ignorate

Deşi dna ministru a Educaţiei anunţase o comisie care va analiza rezultatele catastrofale de la testele PISA (ultimii din Europa), totul a rămas ca în tren. N-a auzit nimeni de existenţa şi funcţionarea acestei comisii, care să facă o radiografie a cauzelor şi să propune soluţii. Peste 3 ani vom fi iarăşi ultimii din Europa la testele PISA, iar reacţia oficialilor va fi că metodologia de evaluare de la testele PISA e proastă, şi a noastră e mai bună. Adică să ne furăm singuri căciula, cum am făcut de atâtea ori, prin ipocrizie, mistificare şi minciună.

Grade de libertate acordate profesorilor şi învăţătorilor

Activitatea şcolară din comunităţi extrem de diferite între ele, economic, cultural, social, geografic, nu poate fi dirijată de la centru. Sunt necesare ca aerul grade de libertate acordate cadrelor didactice pentru particularizarea proceselor de învăţare la caracteristicile comunităţilor pe care le deservesc. De exemplu, programele şcolare să fie distincte pe trei niveluri: minim (50%), mediu (75%) şi de aprofundare (100%). Iar cadrele didactice decid ce nivel se pretează a fi utilizat la clasele la care predau. Nu se dă atenţie orelor de CDŞ (curriculum la dispoziţia şcolii), de performanţă şi remediere, care ar urma să plieze şcoala pe nevoile, cerinţele şi înclinaţiile elevilor. Faptul că şcoala nu se pliază pe cerinţele elevilor şi societăţii este un defect major al învăţământului românesc de azi.

Digitalizarea înseamnă altceva decât şcoala online

Chiar pentru o şcoală normală, faţă în faţă, biblioteca virtuală, logistica la care să aibă acces elevii şi profesorii şi care să înlocuiască kilogramele de manuale pe care le cară elevii în spate zilnic, comunicarea mult simplificată între profesori şi părinţi reprezentată de cataloage electronice, toate acestea şi multe altele necesitau intervenţia ministerului încă cu multe luni în urmă. Nu s-au realizat cele propuse în programul de guvernare, capitolul educaţie, şi o comparaţie între vorbe şi fapte trebuie realizată în curând.

Concluzie

Este vorba de viitorul şcolar, profesional, al proiectelor de viaţă, pentru milioane de elevi. Cu aşa ceva nu te poţi juca. Dacă se compromite şi primul trimestru al anului şcolar viitor, dincolo de vorbe, laude şi iluzii legate de şcoala online, avem în faţă un an şcolar pierdut. Cu ce consecinţe în plan social, economic, greu de spus acum.