Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, la Adevărul Live: „Cu resursele noastre, cu inteligenţa noastră, România este pe locul 26 în UE în topul bunăstării“
0
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat la Adevărul Live că România trăieşte o mare nedreptate, pe care şi-o face singură, şi că nu poate înţelege cum ţara noastră a ajuns să se claseze pe locul 26 într-un clasament al bunăstării în Uniunea Europeană, cu atâtea resurse şi inteligenţă.
Redăm mai jos principalele declaraţii aleb lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României:
PIB, aşa cum se calculează acum, are două compartimente mari: bunurile pipăibile şi serviciile. Calupul al doilea, serviciile, au început să depăşească calupul întâi. Ceea ce am văzut pe datele pe primul trimestru este: industria pe plus, care este cea mai relevantă pentru PIB-ul României. Agricultura venea şi ea pe munchie de cuţit, construcţiile veneau şi ele pe plus. La fel şi pe partea de servicii.
Oamenii au devenit mai cumpătaţi. Consumul de carburanţi a scăzut în primele patru luni comparativ cu perioada similară din 2012. Se vede şi pe stradă, oamenii au devenit mai cumpătaţi. Când plouă mai iau maşina, în rest mai iau şi metroul. Şi mai este ceva, puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Românul se gândeşte de două ori înainte de a cumpăra ceva: dacă să cumpere un ziar sau o pâine. Dacă nu are bani, va cumpăra doar o pâine.
Consumul a crescut cu 9,2% în luna aprilie faţă de martie, o creştere foarte mare este la capitolul bunuri alimentare - alimente, băuturi şi tutun. Statistica arată că sunt 7 milioane de fumători, mulţi, foarte mulţi. Preţul ţăgărilor conţin accize, accizele cresc. La bunurile nealimentare, preţurile au fluctuat foarte puţin. Sunt foarte multe bunuri nealimentare foarte ieftine, este avalanşă de bunuri nealimentare foarte ieftine. Vedeam şi pe străzile din Centrul Vechi, sunt magazine cu trei produse cu 10 lei.
Anul acesta nu a mai fost un vârf teribil de aprovizionare cu bani. Multe alimentări cu bani s-au făcut pentru vacanţe, au fost zilele acelea de vacanţă, mulţi au plecat la mare.
În România avem câteva sucursale care sunt bănci străine.
Depozitele au avut, totuşi, perioade de creştere. Acum s-a înregistrat o stagnare, aşa aş zice eu. În primul rând, este vinovată criza, oamenii au primit mai puţini bani, bugetarii au avut salariile amputate, pensiile au fost îngheţate, iar acum, văd peste tot în UE, cererea de credite este mai mică, şi la companii, şi la populaţie: în primul rând, a existat un şoc psihologic - oamenii au luat credite, a venit criza, nu au mai putut returna. Trebuie să ne uităm şi unde s-au dus aceste credite. În România, 80% din credite sunt pentru consum şi doar 20% sunt pentru locuinţe.
Una dintre acuzaţiile care i se aduc PIB-ului este aceea că a lăsat banii să se rupă de baza lor.
Clubul de la Roma vede, pentru următorii 40 de ani, că economia se va transforma total - vom avea o economie circulează, o tendinţă pentru produse care să aibă o fiabilitate mai mare. Marx spune că, până la urmă, consumul este adevăratul control de calitate.
Marea problemă a viitorului sunt resursele. Şi banii sunt resurse.
Atunci când vorbim despre consum, trebuie să îl definim printr-o scară de nevoi: vitale, stringente, obişnuite, plăceri şi capricii. dacă o doamnă vrea să ăşi facă gene false şi, mai departe, alte sute de mii vor să poarte gene false, asta înseamnă o fabrică, locuri de muncă şi aşa mai departe.
Ţara întreagă trăieşte jos, la nevoile de bază, trăieşte o mare nedreptate pe care şi-o face singură. În Uniunea Europeană, într-un clasament al bunăstării, din 27 de state, suntem pe locul 26, ultima este Bulgaria. Nu pot să înţeleg cum de noi, cu resursele noastre, cu inteligenţa noastră, să stăm pe locul 26 într-o Uniune Europeană cu 27 de ţări. Doar primele cinci ţări din Uniunea Europeană, după populaţie, au o corespondenţă între numărul de locuitori şi PIB.
PIB-ul nostru este mic şi din cauză că salariile din România sunt foarte mici. Una este când faci automobil la Colibaşi, la fel de bun sau chiar mai bun decât în Franţa, salariul pus la PIB este mai mare în Franţa. Aşa-i munca organizată la noi, anapoda.
Despre cursul de schimb
Nu vreau să bagatalizez, să spun că nu înseamnă nimic deprecierea leului. O creştere de patru procente în câteva săptămâni nu are nicio relevanţă asupra economiei, nu are puterea să schimbe nimic. Pe termen scurt, pe o zi, pe o săptămână, situaţia este conjuncturală, dată de cerere şi ofertă. Banca Naţională, pentru că este un jucător important, face două lucruri: îşi adună rezervă, ajunsă la un nivel istoric, pentru că ea creşte în fiecare an, ea are efect psihologic, ajunge să zornăi câteva miliarde şi nici nu e nevoie să intervii. Nu intervii o zi, două, o săptămână, dar Banca Naţională poate interveni în orice clipă. Dacă nu am intervenit, înseamnă că nu a fost nevoie, piaţa valutară este monitorizată clipă de clipă.
Despre inflaţie
Inflaţia nu este scăzută, noi o judecăm pe două planuri: este redusă faţă de unde am fost, dar mare comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. De unde vine inflaţia? Vorbeam de o invazie de produse ieftine, trei bucăţi cu 10 lei. Dacă vorbim, de exemplu, de costume Armani, câţi români îşi cumpără Armani? Puţini, iar aceştia ocupă o pondere foarte scăzută.
Unde se produc şocurile pe inflaţie? La tutun, la carburanţi, la energie electrică, la gaze. Sunt cam 10 produse care se joacă cu nervii noştri.
Despre garantarea depozitelor
La noi este foarte limpede. Depozitele până la 100.000 de euro sunt garantate 100% la băncile româneşti cu capital românesc sau străin. La sucursale, care ţin de bănci din Uniunea Europeană, sunt garantate tot până la 100.000 de euro, dar garantate de Fondul de Garantare din ţara respectivă.
De asemenea, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, blogger adevarul.ro, a vorbit despre evoluţia cursului de schimb, despre impactul deprecierii leului asupta populaţiei şi firmelor, dar şi despre eventuala relansare a procesului de creditare.
Se încarcă comentariile...
