Un milion de afaceri nenăscute. Câteva măsuri simple care ar genera anual locuri de muncă şi creştere economică în UE

În momentul de faţă, mediul antreprenorial este sugrumat de legislaţiile locale şi comunitare

În mijlocul disputelor pe tema legislaţiei UE, cum ar fi dacă Bruxelles-ul şi-ar descoperi un minunat nou scop, pe care chiar şi cei mai înverşunaţi eurosceptici din Europa l-ar aplauda? De ce să nu fie folosită imensa putere centralizată a UE pentru a abroga miile de legi naţionale şi locale complicate, meschine şi învechite, care fac pornirea unei mici afaceri atât de dificilă, costisitoare şi care necesită mult timp?

Într-un editorial publicat în cotidianul de business „The Wall Street Journal”, Michael Tory, un om de afaceri din Marea Britanie, propune câteva măsuri pentru impulsionarea mediului antreprenorial din UE. 

Tory susţine că, prin adoptarea unor reguli simple, dar unitare la nivel european, şi mai ales prin eliminarea legilor locale şi naţionale restrictive, în UE s-ar putea înfiinţa anual cu un milion de întreprinderi în plus, care ar putea genera zeci de milioane de locuri de muncă, venituri din taxe şi impozite şi creştere economică. 

„De ce să nu retragem, în acelaşi timp, acele reguli adiţionale care suprimă creşterea economică prin sugrumarea micilor companii care vor să se extindă, penalizând astfel succesul? Aceste reguli nu doar că încetinesc activitatea antreprenorială, dar transformă şi cetăţenii care respectă legea în oameni care o încalcă. Totodată, ele îi descurajează pe mulţi care ar vrea măcar să încerce să pornească o afacere. 

Auzim frecvent cum reglementările UE împiedică activitatea anntreprenorială. Însă pentru majoritatea întreprinderilor mici din UE, cele mai mari obstacole sunt cele de acasă: multitudinea de reguli naţionale şi locale, reglementări, taxe, licenţele şi permisele necesare care s-au adunat de câteva generaţii. În unele cazuri, acestea servesc ţelurilor legitime de politică publică, însă deseori de pe urma lor beneficiază doar câteva persoane sau entităţi din interior. 

Aceste reguli protejează marile firme de competiţie şi-i protejează pe cei cu locuri sigure de muncă în detrimentul celor care nu au aşa ceva. Ele sugrumă activitatea antreprenorială, crearea de locuri de muncă şi reciclarea naturală a capitalului şi a forţei de muncă din vechi în nou, reducând astfel competitivitatea şi prosperitatea Europei. 

Aceste reguli şi reglementări au devenit atât de atotpătrunzătoare şi încâlcite în fiecare ţară încât ar fi aproape imposibil să fie abrogate local. De aici se şi naşte oportunitatea Bruxelles-ului de a sări în ajutor. 

Europa este împovărată acum cu ce-i mai rău din ambele lumi: legi naţionale şi locale în vigoare, dar şi un nou cadru de reglementare european pe deasupra. În general, ţările comunitare care au cele mai restrictive reglementări, cele mai îndelungate şi mai costisitoare proceduri pentru pornirea unei afaceri şi cele mai puţin flexibile pieţe ale muncii au şi cele mai ridicate rate ale şomajului, în special în rândul tinerilor. 

Dacă în UE s-ar putea înfiinţa firme la fel de uşor precum în Marea Britanie, anual s-ar „naşte” de patru ori mai multe afaceri decât se întâmplă acum - adică un milion de noi întreprinderi în fiecare an. În timp, asta ar putea însemna zeci de milioane de locuri de muncă. 

Dar cine vorbeşte în numele acestor afaceri „nenăscute”, a milioanelor de persoane pe care le-ar fi angajat şi a creşterii economice pe care ar fi generat-o? Nimeni, cel puţin în acest moment. 

Propun o nouă lege europeană: pentru a înfiinţa o întreprindere mică (să spunem, cu mai puţin de 25 de angajaţi), să fie nevoie doar de un singur permis, universal, controale care să nu dureze mai mult de o săptămână şi o singură taxă, de 100 de euro. În primii doi ani de la înfiinţare, societatea poate angaja sau disponibiliza după bunul plac, cu preaviz de o lună pentru fiecare an pe care angajatul l-a petrecut acolo. Fără alte proceduri de încheiere a contractului de muncă, indiferent de rezultatele ulterioare ale firmei. Angajaţii nemulţumiţi de noile reguli ar fi liberi să-şi caute de muncă în cadrul companiilor vechi, care încă funcţionează în baza legilor vechi. 

Nu doar că această propunere ar impulsiona creşterea economică, reduce rata şomajului şi majora gradul de competitivitate al UE pe plan mondial, ci ar da oamenilor din întreg spaţiul comunitar un motiv concret şi rezistent pentru a crede din nou în proiecul european - Bruxelles-ul ca reper de libertate economică, în beneficiul cetăţenilor europeni de rând. 

Va rezolva asta totul? Nu, dar ar fi probabil una dintre pârghiile politice încă nefolosite de Bruxelles, una care are şanse reale de a face o diferenţă cu adevărat. Aveţi încredere în oameni şi lăsaţi milioane de afaceri mici să se nască”

Tory este fondatorul Ondra Partners, o companie de consultanţă cu sediul la Londra şi cu filiale în mai multe ţări europene şi în SUA.

CITEŞTE MAI MULT

Lumea offshore: umbrele unei industrii înfloritoare

O anchetă internaţională a jurnaliştilor de la ”The Guardian”, BBC şi Consorţiul Internaţional pentru Investigaţii Jurnalistice  a scos la lumină oamenii din spatele unei reţele extinse de companii globale, care încurajează evaziunea fiscală şi ascunderea unor bunuri.

INFOGRAFIE Europa pune tunurile pe statele-paradisuri fiscale

Comisia Europeană face eforturi pentru a înăspri legislaţia astfel încât blocul comunitar să fie protejat mai bine în faţa politicilor marilor companii de a-şi muta artificial o bună parte din profituri în paradisuri fiscale. Din cauza acestor practici, guvernele din UE pierd anual aproximativ 60 de miliarde de euro.

Paradisurile fiscale ale Europei, pe ducă. Ce mai rămâne în urma crizei şi a competiţiei cu Asia

În ciuda zecilor de ani în care au respectat principiul secretului bancar, paradisurile fiscale din Europa sunt în pericol de a-şi pierde statutul şi, prin urmare, clienţii. Înăsprirea regimurilor fiscale, controalele tot mai dese pentru aducerea de bani la buget şi competiţia făcută de statele din Asia ameninţă acum ţări invidiate precum Lichtenstein, Monaco şi Elveţia.

Cum evită Amazon să plătească impozite în valoare de sute de milioane de dolari

Decizia de a declara sediul companiei în Luxemburg a permis celor de la Amazon să nu plătească guvernelor europene şi celui american taxe şi impozite în valoare de sute de milioane de dolari.

Cele mai mari companii de contabilitate din lume, acuzate de escrocherie de parlamentarii britanici

Deloitte, Ernst & Young, KPMG şi PricewaterhouseCoopers au furnizat contabili de top guvernului britanic pentru a ajuta la elaborarea legislaţiei fiscale. Acum, aceiaşi contabili şi aceleaşi firme oferă consultanţă companiilor multinaţionale şi altor clienţi individuali despre cum pot evita plata impozitelor în Marea Britanie.

Parlamentul britanic: Google a evitat cu agresivitate plata impozitelor

Google Inc. a evitat cu agresivitate plata impozitului pe profit în Marea Britanie, se arată într-un raport al unui comitet din Parlamentul de la Londra. Controversele privind strategia pe care gigantul online o foloseşte pentru a ocoli plata taxelor durează deja de mai mulţi ani. „Se numeşte capitalism şi suntem mândri de asta”, declara la sfârşitul anului trecut Eric Schmidt, preledintele Google, despre aceste acuzaţii.

„Se numeşte capitalism şi suntem mândri de asta”, spune şeful Google despre ocolirea unor impozite în valoare de sute de milioane de dolari

Eric Schmidt, preşedintele Google, a declarat că este „foarte mândru” de sistemul folosit de companie pentru a evita plata unor impozite în valoare de sute de milioane de dolari.

Recomandările specialiştilor pentru liderii G8: impozit unic pe profit în UE şi reformă fiscală la nivel mondial

Cadrul fiscal mondial are nevoie de reforme ample, însă o astfel de iniţiativă nu poate fi finalizată sau măcar discutată pe îndelete în doar două zile. Astfel, liderii statelor din grupul G8, reuniţi luni şi marţi în Irlanda de Nord, trebuie să-şi continue eforturile şi după încheierea summitului, avertizează boardul editorial al publicaţiei de business „Financial Times”.