Telenovela cu salarizarea bugetarilor continuă: proiectul e din nou pe ordinea de zi, după ce Guvernul îl abandonase în aprilie

Guvernul pare decis să încheie azi socotelile cu salarizarea bugetarilor

Cabinetul Cioloş ar putea aproba, în şedinţa de miercuri, Ordonanţa de urgenţă privind salarizarea bugetarilor, proiectul fiind trecut primul pe ordinea de zi a şedinţei. Executivul abandonase, în aprilie, acest proiect, la cererea ministrului de atunci al Muncii, Ana Costea, care şi-a dat ulterior demisia tot pe fondul neînţelegerilor privind salarizarea.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în şedinţa de acum se supune în dezbatere pentru a fi aprobată Ordonanţa de urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

Dragoş Pâslaru: Prima jumătate din grila salarială, în vigoare de la 1 august

Grila de salarizare din Educaţie este definită într-un mod similar cu cea din Sănătate, 50% din creşteri urmând să intre în vigoare la 1 august 2016, iar întreaga majorare va fi aplicată în decembrie 2017, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, după reuniunea Consiliului Naţional Tripartit de luni.

„Ce se întâmplă de la 1 august 2016? Intră în vigoare toate corecţiile disfuncţionalităţilor în ceea ce înseamnă încadrarea în aceeaşi unitate, la aceeaşi funcţie, vechime.
Persoane care sunt colegi de birou, cu aceeaşi funcţie, vechime, au salarii diferite - acest lucru se rezolvă“, a spus ministrul.

El a adăugat: „Grila pe sănătate, care presupune în ansamblul său o masă salarială undeva spre 15% referitor la bugetul aferent în acest moment, intră în vigoare începând cu 1 august 2016, urmând ca sectorul de sănătate să mai beneficieze de acel bonus de performanţă de 2% de la 1 ianuarie 2017“.

Cât priveşte grila pe educaţie, Pâslaru a declarat: „Ceea ce am făcut în textul ordonanţei este că am definit grila integrală într-un mod similar cu cea de pe sănătate, dar 50% din aceste creşteri intră de la 1 august 2016, deci la un loc cu celelalte, însă majorarea ei la nivelul întreg pe care îl regăsim în grilă intră în decembrie 2017 şi pe impact bugetar din 2018 încolo“.

Ministrul a mai afirmat că de la 1 ianuarie 2018 este luat în calcul şi bonusul de performanţă pentru educaţie, similar cu domeniul sănătăţii.

Ce urmează pentru personalul din Administraţie

„Ultima măsură pe care noi o adoptăm este legată de aparatele proprii ale ministerelor, fără neapărat să le denumim, discutăm de circa şapte ministere şi aici măsura pe care am luat-o a fost aceea de a seta un nivel minim de 70% din grila Secretariatului General al Guvernului pentru această majorare“, a spus Pîslaru.

Potrivit acestuia, în cazul acestor ministere nu este vorba despre o mărire salarială, ci despre rezolvarea unor inechităţi în aparatul central al Guvernului.

„Nu este vorba de o mărire salarială, este vorba că o poziţie de consilier, pe care o am într-un minister, cum ar fi Ministerul Mediului sau Ministerul Culturii, este din punct de vedere al funcţionarilor publici la fel ca şi în celelalte ministere, care şi-au rezolvat grilele salariale în trecut.
Prin urmare, este o problemă de inechitate între consilierii care sunt pe aceeaşi funcţie, cu aceeaşi vechime, în ministere diferite. Într-o administraţie centrală coerentă nu poţi să ai aceste tipuri de decalaje, mai ales că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost că tot personalul valoros din ministerele care aveau grilele scăzute se ducea în ministerele care aveau grilele crescute şi în acest mod avem politici cheie publice care sunt afectate, iar calitatea politicilor publice depinde până la urmă de oamenii care lucrează.
Deci nu discutăm de creşteri, discutăm de rezolvarea unor inechităţi doar în aparatul propriu, central, pe care Guvernul îl are în acest moment“, a explicat ministrul Muncii.

Dragoş Pîslaru a mai spus că anul acesta vor fi făcute economii în privinţa personalului, pentru că într-un număr mare de ministere există posturi vacante.

Sindicatele şi-au spus cuvântul

Liderii confederaţiilor sindicale au transmis, luni, 6 iunie, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, observaţiile lor cu privire la proiectul de ordonanţă privind salarizarea bugetarilor, semnalând unele inadvertenţe din text.

Tot atunci, reprezentanţii federaţiilor din Învăţământ s-au declarat nemulţumiţi de soluţia găsită pentru sector.

„Noi astăzi am avansat premierului, ministrului Muncii şi ministrului Finanţelor Publice nişte observaţii privitoare la proiectul de ordonanţă. Am atras atenţia asupra unor inadvertenţe din text, a unor probleme în aplicare şi posibile complicaţii care vor apărea după aplicarea efectivă a ordonanţei. Acum depinde de Guvern“, a afirmat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, la finalul discuţiilor avute luni la Guvern.

El a precizat că erau diferenţe între salariile în plată şi salariile trecute în proiectul de ordonanţă, atât pe zona de Sănătate cât şi pe cea zona de Educaţie.

De unde se acoperă cheltuiala?

„Am fost curioşi să aflăm de unde s-au găsit resurse financiare suplimentare, pentru că se poate constata că pentru această soluţie s-au mai scos la lumină încă vreo 300 de milioane de lei.
Asta dacă discutăm strict de intervalul august 2016 - august 2017. Dacă vorbim de perioada 1 august - 31 decembrie 2017, discutăm de o creştere de fond de salariu de la 2,4 miliarde de lei la 3,8 miliarde de lei.
Deci în a doua jumătate a anului viitor discutăm de alte creşteri de cheltuieli bugetare“, a spus Dumitru Costin.

Liderul sindical a cerut decidenţilor guvernamentali să li se comunice când vor avea loc corecţii pentru alte categorii de salariaţi bugetari, deoarece pentru unii abia în 2018 ar mai putea avea loc creşteri de salarii.

În 2016 şi 2017, banii de corecţii salariale sunt pentru circa 650.000 de salariaţi din 1,2 milioane.

Hossu: Personalul TESA nu e luat în considerare

La rândul său, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa, a comunicat autorităţilor rezervele legate de aplicabilitatea şi problemele care au apărut în textul proiectului de ordonanţă.

Principala problemă: în domeniul sănătăţii şi cel al învăţământului, „sunt nişte discriminări introduse prin faptul că personalul TESA nu este luat în considerare“, a spus Hossu.

Hăncescu: A doua corecţie e mult prea îndepărtată

În context, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, a subliniat că sindicaliştii din sector au respins acest proiect, deoarece termenul de aplicare a celei de a doua corecţii este mult prea îndepărtat.

„Confederaţia Sindicatelor Democratice din România a respins acest proiect de ordonanţă având în vedere faptul că termenul de aplicare a celei de a doua corecţii este mult prea îndepărtat, adică 1 decembrie 2017.
Ceea ce am cerut şi miercurea trecută în stradă a fost ca a doua corecţie să se aplice de la 1 ianuarie 2017.
Noi, liderii, am organizat acel marş; acum, oamenii decid ce se va întâmpla. Sunt examene naţionale, examene de clasa a 8-a şi de Bacalaureat, oamenii decid dacă merg sau nu la examene“, a subliniat Simion Hăncescu.

În aprilie, Guvernul renunţase la Ordonanţă

Reamintim că Guvernul a renunţat, în şedinţa din 13 aprilie, la proiectul ordonanţei de urgenţă prin care ar fi restructurat grilele de plată a angajaţilor de la stat, pentru că reaşezarea ar fi costat mai mult decât bugetele alocate, iar constrângerile fiscale sunt ferme.

„Vom avea o nouă abordare în ceea ce priveşte salarizarea în sectorul bugetar, după ce proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost retras, la cererea ministrului Muncii, Ana Costea“, a declarat, la finalul şedinţei din 13 aprilie, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

El a precizat că actualul buget „a fost făcut de fostul Guvern“ şi „nu include elemente de majorare salarială“.

„Acest Guvern a preluat un buget deja făcut pentru 2016 de fostul Guvern. În bugetul deja făcut nu există elemente care să susţină o majorare salarială, deci orice interpretare de acest gen ar trebui să nu se facă, pentru că nu suntem noi autorii acestui buget, suntem doar gestionarii bugetului.
Dacă erau elemente de creştere salarială, sigur că ar fi fost scoase în evidenţă demult şi le-am fi avut şi noi la dispoziţie“, a spus Dan Suciu. În consecinţă, o discuţie legată de posibile majorări salariale pe alte legislaţii „nu are nicio legătură cu realitatea“.

„Ceea ce vom încerca să facem ca să ajungem la un acord cu partea sindicală este să găsim surse suplimentare în urma restructurării. Le-am menţionat şi data trecută şi vom vedea şi după partea a doua a anului, când vom revedea structura bugetului, vom vedea ce resurse suplimentare de finanţare găsim pentru eventuale modificări ale ordonanţei privind salariile bugetarilor“, preciza, în aprilie, oficialul de la Palatul Victoria.
Ulterior, ministrul Ana Costea a demisionat.

Hotărârea 250/1992, cu concediile, ar putea fi abrogată

De asemenea, pe agenda Guvernului de azi se găseşte un proiect de Hotărâre pentru abrogarea art. 5 din HG nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare.

Articolul 5 se referă la (1) Salariaţii care au lipsit de la serviciu întregul an calendaristic, fiind în concediu medical sau în concedii fără plată acordate potrivit art. 25 alin. (3), nu au dreptul la concediul de odihnă pentru acel an. (2) În cazul în care perioadele de concedii medicale şi de concedii fără plată prevăzute la art. 25 alin. (3), însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe 2 sau mai mulţi ani calendaristici consecutivi, salariaţii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reînceperii activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).