Supraacciza pe carburanţi şi argumentul fals al lui Dragnea
0
România nu are cele mai mari preţuri fără taxe la carburanţi din Uniunea Europeană, aşa cum a susţinut liderul PSD Liviu Dragnea, iar eliminarea supraaccizei şi reducerea TVA s-ar resimţi în buzunarul şoferilor şi ar coborî ţara noastră în clasamentul celor mai scumpi combustibili pe poziţii apropiate de cea ocupată în funcţie de puterea de cumpărare.
Liderul PSD Liviu Dragnea a susţinut marţi că, deşi cotaţiile petrolului au ajuns la minime istorice, preţul fără taxe al carburanţilor din România este cel mai mare din Uniunea Europeană şi că eliminarea supraaccizei ar putea să nu reducă preţul pentru consumatorul final, adică pentru şofer. „Adevărul“ arată că argumentul liderului PSD nu este valid, iar eliminarea accizei suplimentare s-ar resimţi în buzunarul şoferilor.
Liviu Dragnea i-a cerut premierului Dacian Cioloş, într-o convorbire telefonică, să amâne cu un an intrarea în vigoare a unor măsuri prevăzute în Codul Fiscal de la 1 ianuarie 2017 – reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant. Sub argumentul responsabilităţii fiscale, pentru a nu risca un derapaj economic, Dragnea a avut câte o explicaţie pentru fiecare măsură pe care şi-o doreşte amânată.
În cazul supraaccizei pe carburanţi, care ar fi urmat să fie eliminată de la 1 ianuarie 2017, liderul PSD a arătat că, deşi cotaţiile ţiţeiului la nivel mondial au ajuns la un nivel minim, pe piaţa românească se percep cele mai mari preţuri fără taxe.
Adică benzinarii nu reduc preţurile în linie cu scăderea cotaţiilor petrolului şi, mai mult, eliminarea accizei suplimentare nu s-ar resimţi în buzunarul consumatorului final, şi în cel al companiilor petroliere.
„În ceea ce priveşte reducerea accizei la carburanţi constatăm că deşi preţul petrolului la nivel mondial este la minime istorice, în România, preţul la pompă este cel mai mare din UE şi aici vorbim de preţul fără taxe, ceea ce mi se pare foarte greu de explicat. Asta ne face să credem că o reducere a accizei fără o discuţie serioasă cu Consiliul Concurenţei riscă să nu ducă la o reducere a preţului pentru consumatorul final“, a mai spus Liviu Dragnea.
În cele ce urmează, „Adevărul“ vă prezintă de ce argumentele liderului PSD nu sunt valide şi de ce eliminarea supraaccizei, introdusă de Guvernul condus de Victor Ponta la 1 aprilie 2014, cu scopul declarat de a finanţa construcţia de autostrăzi, ar ridica un cost suplimentar de pe umerii românilor.
Ce spun datele oficiale
Potrivit datelor Comisiei Europene, valabile la 5 decembrie 2016, carburanţii din România nu aveau cele mai mari preţuri fără taxe din Uniunea Europeană. Mai mult, în cazul motorinei, ţara noastră se clasează chiar în a doua parte a clasamentului. Astfel, la 5 decembrie 2016, preţul fără taxe al benzinei în România era de 0,48 euro/litru (2,16 lei), clasând ţara noastră pe locul nouă în rândul celor 28 de state membre, în funcţie de cele mai mari preţuri. Preţuri fără taxe mai mari pentru benzină erau, la 5 decembrie 2016, în Danemarca, Malta, Spania, Luxemburg, Cipru, Olanda, Germania, Italia, potrivit datelor Comisiei Europene.
În ceea ce priveşte preţul fără taxe al motorinei, România ocupă locul 15 în rândul celor 28 de state membre, cu 0,507 euro/litru (2,28 lei). Motorină mai scumpă, în funcţie de preţul fără taxe – accize, alte taxe, TVA - se găseşte în ţări precum Slovacia, Portugalia, Ungaria, Estonia, Austria, Spania.
Dacă luăm în calcul preţul final (cu taxe), România clasează în a doua parte a topului cu cei mai scumpi carburanţi din Uniunea Europeană, însă trebuie să ţinem cont şi de faptul că ţara noastră, alături de Bulgaria, este codaşa Europei în ceea ce priveşte puterea de cumpărare. Astfel, la 5 decembrie, un litru ce benzină costa în România 1,119 euro/litru (5,03 lei), plasându-ne pe locul 21. Benzină mai ieftină se putea cumpăra din Ungaria, Letonia, Lituania, Cehia, Estonia, Polonia şi Bulgaria. Aceasta din urmă se clasează pe ultima poziţie în funcţie de preţul benzinei, de altfel, în linie cu puterea de cumpărare. Dacă s-ar elimina supracciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi, la care se aplică şi TVA, preţul benzinei ar scădea cu 8,4 cenţi pe litru (0,38 bani) şi România ar coborî în clasament de pe locul 21 pe locul 27. Exact pe aceeaşi poziţie pe care ocupă în rândul statelor membre UE în funcţie de puterea de cumpărare.
Un litru de motorină (cu taxe) costa la 5 decembrie 1,115 euro/litru (5,02 lei) în România, plasându-ne pe locul 17. Preţuri mai mici erau în Austria, Slovenia, Slovacia, Cehia, Polonia, Bulgaria sau Luxemburg, cea din urmă ţară având cea mai ieftină motorină, dar şi cea mai mare putere de cumpărare din UE. Eliminarea supraaccizei ar împinge România de pe locul 17 pe 23. De altfel, dacă şi TVA s-ar reduce de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, aşa cum prevede Codul Fiscal, preţul carburanţilor s-ar reduce şi mai mult.
Trebuie menţionat faptul că taxele ocupă o pondere de 57% în preţul final al benzinei, respectiv 55% în preţul final al motorinei. Mai exact, mai bine de jumătate din banii plătiţi pentru un litru de carburant reprezintă taxe care ajung în bugetul statului.
„Analiza este limpede: acest Guvern nu se va atinge de Codul Fiscal“
Premierul Dacian Cioloş a ţinut să precizeze că nu i-a spus liderului PSD Liviu Dragnea că este de acord cu propunerea de prorogare pentru un an a unor prevederi din Codul Fiscal, respectiv reducerea TVA, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a supraaccizei pe carburanţi. „Am zis că o voi analiza, dar că trebuie avute în vedere mai multe aspecte atât legale cât şi de oportunitate“, a scris premierul pe Facebook. O decizie poate fi luată până cel târziu astăzi, când are loc ultima şedinţă a Guvernului în care pot fi aprobate ordonanţe. Cioloş a spus, însă, că nu se va atinge de Codul Fiscal.
„Analiza este limpede: acest Guvern nu se va atinge de Codul Fiscal. Cum este firesc, orice decizie de această amploare poate să fie luată, dacă se va considera necesar, doar de către viitorul guvern, legitimat de o majoritate în Parlament şi de rezultatele alegerilor de duminică“, a mai scrie premierul pe Facebook.
Impactul celor trei măsuri asupra bugetului pe 2017 este de 6,5 miliarde de lei. Având în vedere şi celelalte măsuri adoptate deja de Parlament, în principal majorări de pensii şi salarii, presiunea ca deficitul bugetar să nu sară de pragul de 3% din Produsul Intern Brut va fi extrem de mare pentru viitorul Guvern.
Se încarcă comentariile...
