Saga reactoarelor de la Cernavodă: După 7 ani de tergiversări cu chinezii, vor fi construite cu parteneri NATO. Orban: CE şi-a dat acordul
0
Acordul inter-guvernamental între SUA şi România în domeniul cooperării nuclear-civile a primit avizul Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă pot fi construite cu parteneri euroatlantici, a anunţat vineri premierul Ludovic Orban.
Reamintim că Executivul a notificat către Comisia Europeană acordul încheiat cu SUA referitor la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi retehnologizarea reactorului 1.
"Prin această avizare practic a proiectului nostru de acord, putem spune că suntem mai aproape de construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, cu parteneri strategici din SUA şi cu parteneri din Uniunea Europeană şi suntem foarte fericiţi că am primit acest acord din partea Directoratului de energie al Comisiei Europene, care, iată, ne va permite să semnăm acordul în forma definitivă şi să pornim construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă", a afirmat Orban, citat de Agerpres.
România şi SUA au parafat în luna octombrie un acord interguvernamental pentru construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă, pentru retehnologizarea Unităţii 1 şi pentru cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Pe lângă acest acord, mai există un memorandum de înţelegere cu EXIM US (Banca de Export-Import a SUA) pentru o finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul nuclear, dar si alte domenii. Însă ar mai putea fi implicate şi alte instituţii financiare.
Acordul cu SUA pentru construirea reactoarelor va permite utilizarea expertizei americane, păstrând în acelaşi timp tehnologia CANDU 6.
Pe lângă partenerii americani, în proiect vor mai fi implicate şi firme canadiene şi franceze. De altfel, România şi Franţa au semnat o declaraţie de intenţie privind cooperarea în domeniul nuclear civil care vizează colaborarea cu partenerii strategici în realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi retehnologizarea reactorului 1. De asemenea, a mai fost semnat un acord între Nuclearelectrica şi Orano, un grup francez cu capital de stat, din domeniul energiei nucleare. Practic, Franţa se va implica, alături de SUA şi Canada, în construirea reactoarelor de la Cernavodă.
Proiectul de 8 miliarde de euro va fi coordonat de AECom şi va implica un consorţiu format din companii din S.U.A, România, Canada şi Franţa. AEcom este o mare companie americană de inginerie, care activează în peste 150 de ţări, cu venituri de peste 20 miliarde de dolari obţinute în 2019.
17 ani de discuţii pe tema unităţilor 3 şi 4, aflate în conservare din 1992
Construcţia reactoarelor 3 şi 4 a demarat în perioada 1984 – 1985, unităţile fiind trecute în conservare în 1992, când rata totală de finalizare na lucrărilor era de circa 15% pentru unitatea 3 şi 14% pentru unitatea 4.
Discuţiile pe tema dezvoltării unităţilor 3 şi 4 a fost reluată în 2003. Studiul de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche şi prezentat Consiliului de Administraţie al SNN SA în luna martie 2006, a identificat ca solutie optimă pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4, înfiinţarea unei Companii de Proiect formată din investitori locali şi străini, proiect asumat de Guvern la 14 septembrie 2006.
Negocierile, prelungite succesiv
CGN a fost declarat investitor calificat la data de 9 septembrie 2014 şi investitor selectat la data de 17 octombrie 2014, dată la care a şi fost semnată Scrisoarea Comună privind intenţia de realizare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.
La 22 octombrie 2015, acţionarii SNN au aprobat semnarea Memorandumului de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţlor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, document ce a fost semnat la data de 9 octombrie 2015, moment din care au demarat negocierile.
Continuarea negocierilor a fost aprobată de mai multe ori.
În data de 21 decembrie 2016, Ministerul Energiei a transmis un comunicat de presă prin care a informat că, având în vedere complexitatea proiectului şi angajamentul statului român pe termen lung, consideră că abordarea cea mai corectă este să permită noului guvern o analiză privind deciziile în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor şi paşii de urmat.
În luna februarie a acestui an, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, spunea că "negocierile durează de prea mult timp şi este momentul să ne apropiem de o decizie”.
Însă ulterior, negocierile au fost din nou prelungite...
În 26 mai 2020, Nuclearelectrica, compania de stat care administrează centrala nucleară din Cernavodă, anunţa că Ministerul Economiei, în calitate de acţionar majoritar, a solicitat companiei să abroge Strategia de continuare a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect evaluat la 6,45 miliarde euro, solicitând şi încetarea negocierilor cu chinezii de la China General Nuclear (CGN), cu care statul a negociat timp de mai mulţi ani.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
