Să vedem economia şi cu ochi buni. 15 motive care ne pot susţine optimismul

Să vedem economia şi cu ochi buni. 15 motive care ne pot susţine optimismul

Agricultura a dat rezultate surprinzătoare în acest an

În general, statisticile oficiale nu arată prea bine, dar există câţiva indicatori care ne pot da motive de relaxare, dacă nu chiar de optimism. Iată 15 argumente:

Ştiri pe aceeaşi temă

1. Indicele de încredere macroeconomică este la maximul ultimelor 16 luni. Acest induice, care cuantifică aşteptările analiştilor financiari privind evoluţia economiei pe un an, a atins în august cel mai ridicat nivel înregistrat din mai 2012 (47,8) pe seama îmbunătăţirii percepţiei asupra condiţiilor curente din mediul de business.

2. Economia intră într-un nou ciclu de expansiune, numărul de companii fiind în creştere. Numărul total de companii active din România a trecut pentru prima dată, la finalul lunii august, de 714.000 de firme, in creştere cu 2,7% faţă de 2012, arată datele Registrului Comerţului.

3.  Avem cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din UE. În luna iulie 2013, comparativ cu luna iunie 2013, România a consemnat cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din Uniunea Europeană. Avansul a fost de 8,6%, în condiţiile în care la nivelul UE s-a înregistrat o creştere de 0,7%, iar în zona euro volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat o creştere de 0,3%, arată datele prezentate miercuri de Biroul european de Statistică (Eurostat).

4. Piaţa muncii îşi revine. Angajatorii au încheiat cu 10% mai multe contracte de muncă în comparaţie cu perioada similară din 2012. La finele lunii iulie erau înre¬gistrate 5,68 milioane de contracte de muncă active (plus 27.000 faţă de iulie 2012), în timp ce numărul de salariaţi pentru care companiile au plătit impozite şi contribuţii sociale a ajuns la 5,15 milioane de persoane (mai mult cu peste 17.000 de angajaţi faţă de anul trecut), potrivit datelor centralizate la Inspecţia Muncii.

5. Nivel record atins de exporturi. În luna iulie 2013, conform ultimelor estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile au însumat 19,9 miliarde de lei (aproape 4,5 miliarde de euro), iar importurile au însumat 22,5 miliarde de lei (5,05 miliarde de euro). Comparativ cu luna iulie 2012, exporturile au crescut cu 16,1% la valori exprimate în lei (18,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 9,3% la valori exprimate în lei (+11,3% în euro).

6. Deficitul bugetar este sub control. În primele şapte luni din 2013 avem un deficit bugetar de aproape două ori mai mic decât în aceeaşi perioadă din 2011 şi de peste trei ori mai mic decât în 2010.

7. Creşte credibilitatea externă, existând o probabilitate de default la cote minime. în ultimul an, probabilitatea de default a României calculată pe baza CDS-urilor la împrumuturile pe 5 ani (rată de recuperare de 60%) a scăzut de la 6,8% la 4,2%.

8. Avem credibilitate externă: randamente minime istorice la împrumuturi atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Ultima emisiune de obligaţiuni de 1,5 miliarde euro pe pietele externe la 7 ani, de la mijlocul lunii septembrie 2013, s-a facut la o dobânda de 4,76% pe an -randament minim pentru categoria de risc în care este plasată ţara noastră.

9. Romania şi-a consolidat bufferul din trezorerie la 6 miliarde de euro. Această sumă acoperă peste 4 luni din necesarul curent de finanţare. Structura pe maturităţi a datoriei publice s-a îmbunătăţit, fiind redusă presiunea pe termen scurt. S-a reuşit extinderea scadenţelor astfel încât să se minimizeze riscul unor vârfuri de sarcină pe datoria publică.

10. Rata de absorbţie a fondurilor europene reprezintă 21,3% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013. Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise de România Comisiei Europene era de 4,1 miliarde de euro pe 16 august, ceea ce reprezintă o absorbţie curentă de 21,3% din alocarea UE.

11. Premieră: Romania, pe primul loc în UE la producţia de floarea-soarelui. Producătorii agricoli locali au reuşit să recolteze în această toamnă 1,9 milioane de tone de floarea-soarelui, în creştere cu 60% faţă de sezonul anterior, cantitatea fiind cea mai mare dintre toate economiile din Uniunea Europeană. România ocupă pentru prima dată poziţia de lider european la producţia de floarea-soarelui, iar recolta actuală este şi cea mai mare din istorie. Avem, de asemenea, o producţie-record şi la grâu şi secară. Producţia de grâu şi secară din acest an totalizează 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani. Cifrele din agricultura arată cresteri şi la alte capitole – roşii (locul 2 în UE), struguri, vin.

12. Romania a obţinut un an suplimentar pentru utilizarea fondurilor alocate de UE (cu perspectiva de a folosi încă 2,2 miliarde de euro). Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European a votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de extindere cu un an a termenului pentru dezangajarea fondurilor europene alocate României (şi Slovaciei), respectiv extinderea aşa-numitei reguli "N+3".

13. Estimări de creştere economică de 2,4%, revizuite pozitiv de analiştii de la "The Economist". Este un semnal pozitiv, de încredere în capacitatea economiei româneşti de a deveni un motor de dezvoltare în regiune.

14. România are cea mai mare creştere a producţiei auto din Europa şi se plasează pe locul trei la nivel mondial. A depăşit Italia, Belgia şi se apropie de Polonia. Producţia de autoturisme de pe piaţa locală a crescut cu 45% în primele şase luni ale acestui an, cel mai accelerat ritm de creştere din Europa şi al treilea cel mai rapid din lume, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Constructorilor de Automobile.

15. În primele 7 luni din 2013, suntem pe locul doi în UE la creşterea producţiei industriale. Producţia industrială a scăzut cu 2,1% în zona euro şi cu 1,7% în Uniunea Europeană, în luna iulie 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cele mai mari creşteri din rândul statelor membre UE au fost înregistrate în Estonia şi România, arată datele publicate de Eurostat. Aceeaşi sursă arată că producţia industrială a scăzut în 15 state membre, a crescut în şapte state şi a rămas stabilă în Slovenia. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Estonia (+7,8%), România (+7,3%) şi Polonia (+3,8%).

Desigur, lista ar mai putea continua. Sunteţi invitaţi să o completaţi - un exerciţiu de optimism nu strică niciodată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările