România are cele mai scumpe ţigări din Europa, raportat la puterea de cumpărare

România are cele mai scumpe ţigări din Europa, raportat la puterea de cumpărare

România are cele mai scumpe ţigări din Europa, raportat la puterea de cumpărare, depăşind chiar ţări ca Marea Britanie şi Elveţia, în mare parte şi din cauza creşterii accelerate a accizelor şi taxelor pe care industria le plăteşte statului.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Accizele au înregistrat o majorare record la finalul anului trecut, contrabanda creşte abrupt, iar producătorii fac eforturi mari pentru a implementa, la 20 mai 2019, un sistem complex de trasabilitate, care va monitoriza ţigaretele din interiorul UE, deşi 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. 
 
În condiţiile în care suntem deja în topul statelor europene cu cele mai restrictive reglementări în domeniu, activiştii organizează în această săptămână o serie de evenimente anti-tutun, dintre care unul sub patronajul Preşedintelui României. 
 
Menţionăm că ţara noastră a implementat cerinţele europene în domeniu şi că UE nu a agreat impunerea unor reglementări disproporţionate şi nejustificate precum introducerea pachetelor generice sau interzicerea expunerii la punctul de vânzare – amendamentele în acest sens fiind respinse cu majoritate covârşitoare de Parlamentul European, în cadrul procesului de adoptare a Directivei Tutunului. 
 
În loc să forţeze introducerea unor restricţii suplimentare asupra unei industrii legale deja suprareglementate, autorităţile ar putea să urmeze exemplul altor ţări, care pe de-o parte recunosc potenţialul de risc redus al noilor produse din tutun, iar pe de altă parte alocă resursele necesare combaterii contrabandei şi efectelor ei devastatoare asupra bugetului, producătorilor şi consumatorilor”, au declarat reprezentanţii  industriei tutunului.
 
România, mai multe restricţii ca în Austria, Germania şi Luxemburg
 
România se află pe locul al şaptelea în clasamentul european privind restricţiile în domeniul tutunului, înaintea unor ţări ca Danemarca, Grecia, Elveţia sau Lituania (ţara Comisarului European pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis), potrivit raportului independent „Scala politicilor de control al consumului de tutun”. 
 
Cele mai puţine restricţii se înregistrează în Austria, Germania şi Luxemburg, iar cele mai multe în state în care s-a dezvoltat deja piaţa produselor cu potenţial de risc redus ca alternativă la fumat: Marea Britanie şi Franţa (ţigarete electronice) şi Norvegia, Suedia şi Finlanda (produse cu nicotină pentru uz oral). 
 
România este totodată şi cea mai restrictivă ţară în domeniul politicilor de control al tutunului din Europa Centrală şi de Est, depăşind cu mult Cehia (locul 31), Bulgaria (locul 20), Polonia (locul 15) sau Ungaria (locul 9). Raportul citat analizează legislaţia din 35 de ţări europene, ţinând cont de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
 
Principalii indicatori în stabilirea clasamentului au fost: interzicerea fumatului în spaţii publice închise; gradul de respectare a legislaţiei anti-fumat; interzicerea oricărei forme de publicitate şi promovare a produselor din tutun; imagini şi avertizări pe ambalajele produselor din tutun; bugetul pentru politici ale controlului produselor din tutun; preţul produselor din tutun; opţiunile de tratament în vederea renunţării pentru persoanele dependente de tutun. De asemena, România este printre  puţinele state europene în care fumatul în spaţii publice închise este complet interzis, conform European Network for Smoking Prevention (ENSP). 
 
Cum gestionează Marea Britanie politicile antitutun
 
Marea Britanie, care ocupă primul loc în privinţa politicilor de control al tutunului, permite utilizarea ţigaretelor electronice în spaţii publice închise, iar Public Health England (Departamentul de Sănătate Publică al Marii Britanii) încurajează persoanele care doresc să renunţe la fumat să le folosească pentru mai multe şanse de reuşită. Datele din ţările în care ţigaretele electronice sunt populare arată că incidenţa fumatului a continuat să scadă, dovadă că utilizarea lor nu renormalizează şi nu încurajează fumatul. Un raport privind utilizarea acestora, realizat de cercetătorii de la King’s College London (la solicitarea Public Health England), arată că vapatul în mod regulat rămâne la un nivel scăzut în rândul tinerilor, iar de-a lungul ultimilor ani, folosirea regulată a ţigaretelor electronice s-a plafonat în rândul adulţilor şi rămâne limitată la fumători şi foşti fumători, adulţii alegând să vapeze mai ales pentru a renunţa la fumat.
 
Departamentul de sănătate publică al Marii Britanii (Public Health England), Comitetul pentru toxicitatea produselor chimice în produse alimentare al Regatului Unit al Marii Britanii, Comitetul ştiinţific consultativ al FDA pentru tutun al SUA şi Institutul federal german pentru risc (Bfr) consideră că este probabil ca produsele care încălzesc tutunul să expună utilizatorii la niveluri mai reduse de substanţe dăunătoare sau potenţial dăunătoare comparativ cu cele din fumul de ţigară. În România, piaţa produselor cu potenţial de risc redus creşte constant, dar lent, în mare măsură din cauza opiniilor radicale şi partizane prezente în spaţiul public românesc care ignoră rezultatele cercetărilor, creând astfel confuzie.
 
Dintr-un pachet de 20 de ţigarete, 12 reprezintă acciza şi 4 TVA
 
Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României, după industria petrolieră, contribuind anual la bugetul statului cu peste 3 miliarde de euro, din accize, TVA, impozite şi alte contribuţii.75 - 80% din preţul unui pachet de ţigări reprezintă taxe la bugetul de stat.
Spre exemplu, dintr-un pachet de 20 de ţigarete, 12 reprezintă acciza, 4 TVA, iar 4 revin producătorului (incluzând costul materiei prime, salariile, marja de retail, transportul etc.). 
 
România este cel de al treilea mare producător din UE 
 
Companiile producătoare de tutun creează direct aproape 5.000 de locuri de muncă şi alte 50.000 de locuri de muncă în mod indirect prin intermediul lanţului de aprovizionare şi distribuţie.
 
Companiile producătoare de tutun sunt printre marii exportatori ai României, circa două treimi din producţia locală fiind destinată altor pieţe. Conform INS, în 2018 exporturile de tutun au fost de aproape 700 mil. euro, semnificativ mai mult decât importurile, contribuind la îmbunătăţirea balanţei comerciale cu peste 300 mil. euro. Romania este cel de al treilea mare producător de produse din tutun din UE, după Germania şi Polonia.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările