Revine practica „interimatul“ la Tarom. Ce scandaluri au lăsat „în aer“ conducerea la compania naţională

Compania naţională aeriană Tarom revine la practica păguboasă a directorilor interimari, după ce şi noul şef, numit în martie, şi-a dat demisia recent. Situaţia a fost declanşată de faptul că Guvernul nu i-a mai prelungit mandatul lui Werner Wolff, cel care în ultimii doi ani a adus compania pe linia de plutire.

Maresi Cărăvan va fi noul director interimar al Tarom, pe un mandat de o lună, scrie Ziarul Financiar. El este un angajat cu vechime în Tarom, care a ocupat funcţia de şef contabil, dar şi de director financiar.

Săptămâna trecută, Florin Susanu, care era director general provizoriu al Tarom, şi-a dat demisia după două luni de mandat. Susanu, director al Direcţiei Zbor din Tarom, cu o vechime de 20 de ani în companie şi fost pilot militar, a fost numit pe acest post pe 21 martie.

Susanu a preluat conducerea Tarom, după ce Guvernul a decis să nu îi mai prelungească mandatului Werner Wolff, care a condus compania naţională începând cu noiembrie 2017.

În numai un an şi patru luni, Wolff a făcut minuni la Tarom şi a reuşit să îmbunătăţească situaţia companiei pe mai multe planuri: a adus cele mai bune rezultate financiare din ultimii patru ani, a redus consistent pierderile, a renegociat contractele păguboase şi a readus compania pe rutele interne pe care le pierduse în competiţia cu firmele low-cost.

Un raport realizat la finalul mandatului lui Wolff arată că Tarom a obţinut anul trecut venituri de 1,412 miliarde lei, cu 22% mai mari faţă de 2017, în timp ce pierderile au fost de numai 61,5 milioane de lei, faţă de 172 milioane de lei în anul anterior.  Potrivit documentului, compania naţională a operat anul trecut 19.070 de curse cu cel mai mare grad de încărcare din ultimii 10 ani, transportând 2.889.391 pasageri.

O analiză a companiei de consultanţă Price Waterhouse Coopers arată că anul 2018 a fost primul din ultimii şase ani în care situaţia Tarom s-a îmbunătăţit.

Prins la mijloc între politicieni

„Până acum a fost epoca Tudose“, a ţinut să menţioneze ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, după plecarea lui Werner Wolff, făcând referire la fostul premier Mihai Tudose, care l-a ironizat de câteva ori pe Cuc, când era în fruntea Guvernului. Tudose, care a „trădat“ PSD pentru a trece în tabăra lui Victor Ponta, este cel care l-a numit pe Wolff la Tarom.

Răzvan Cuc a menţionat, că, de-acum „intrăm noi cu oamenii din aviaţie, să facem ce trebuie“ la Tarom, lansând şi o serie de atacuri la Werner Wolff: „Am avut o discuţie cu domnul Wolff care mi-a spus că sunt pierderi la combustibili, peste tot. Toată lumea este vinovată, mai puţin el. N-am nicio problemă, poate omul are dreptate“.

Deşi susţine că nu îl acuză de nimic pe Wolff, Cuc îl acuză totuşi şi spune că, la plecarea sa din fruntea Ministerului Transporturilor, în conturile TAROM se aflau circa 80 de milioane de dolari, ca rezervă pentru buna funcţionare a companiei, iar acum suma a scăzut la 14 milioane de dolari. „Nu spun că s-ar fi furat sau că s-ar fi făcut ceva. Urmează să vedem pe ce s-au cheltuit aceşti bani”, a menţionat Răzvan Cuc.

El a mai acuzat că, în timpul mandatului lui Wolff, nu a văzut un program de restructurare sau o reînnoire a flotei active. „Am văzut undeva la peste 150 de angajări noi, am văzut un aparat stufos al domnului director când vine vorba de consilieri personali”, a mai spus el.

Două aeronave păguboase, mărul discordiei

Conducerea Tarom a fost pusă sub suspiciune, recent, din cauza a două aeronave pe care compania le-a vândut. O compania din Armenia a cumpărat, pentru 5,4 milioane de dolari, cele două aeronave Airbus 310 rămase pe care Tarom le cumpărase încă din 1992. O a treia s-a prăbuşit la Baloteşti, în 1995, iar celelalte două erau costisitor de întreţinut după ce nu au mai fost capabile să zboare pe curse externe, iar pe cursele interne nu-şi puteau acoperi costurile.

Drept urmare, în ianuarie, premierul Viorica Dăncilă a trimis Corpul de control al prim-ministrului la Tarom, precizând că acesta vizează, printre altele, modul în care au fost înstrăinate cele două aeronave Airbus A310. Rezultatele acestei anchete încă nu au fost prezentate.