Proiect: Piscicultura artificială să fie permisă în lacurile de acumulare folosite ca sursă de apă potabilă

Proiect: Piscicultura artificială să fie permisă în lacurile de acumulare folosite ca sursă de apă potabilă

Mai mulţi parlamentari propun practicarea pisciculturii artificiale în lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentare cu apă potabilă, în cazul în care furajarea peştilor nu are influenţă asupra calităţii apei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un proiect de lege în acest sens a fost depus de mai mulţi deputaţi PSD, printre care şi Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, secretar general interimar al PSD.

În prezent, legea interzice practicarea pisciculturii în regim artificial, cu furajarea peştilor, în lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentare cu apă potabilă, chiar dacă furajarea peştilor nu are influenţă asupra calităţii apelor.

Deputaţii iniţiatori afirmă că această restricţie „produce consecinţe deosebite asupra producţiei de peşte, raportate la situaţia şi potentialul pieţei româneşti.

Ei susţin că acest lucru a condus la închiderea unui număr de 10 ferme salmonicole din patrimoniul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi la scăderea drastică a cantităţilor de peşte de acvacultură (de calitate foarte bună), produs în România şi la creşterea importurilor de peşte (de o calitate inferioară), din alte state.

Aceştia dau drept exemplu impactul unei asemenea măsuri într-o unitate de acvacultură tradiţională şi perfect ecologică ce funcţionează în zona lacului Malaia-Brădişor, pe râul Lotru, în judeţul Vâlcea, care are o suprafaţă de 230 hectare şi un volum de apă de 38 milioane metri cubi.

Potrivit deputaţilor, înainte de interzicerea practicării acvaculturii pe acest tip de lacuri, în suprafaţa piscicolă proiectată la capacitatea de 110 tone se produceau anual până la 140 de tone de păstrăv. În aceeaşi perioadă, Regia Naţionala a Pădurilor - Romsilva producea şi valorifica anual circa 600 tone de păstrăv de consum alături de 3 milioane exemplare puiet de păstrăv indigen pentru popularea apelor de munte. Astăzi, în conditiile legislative ce interzic practicarea acvaculturii pe acest tip de lac, producţia anuală este de 3 tone, susţin ei.

Activitatea de acvacultură, aşa cum este practicată în zilele noastre, cu folosirea furajelor bio, nepoluante, dar şi cu interzicerea aplicării de fungicide şi alte medicamente veterinare, este permisă în Uniunea Europeană, în lacuri similare, mai spun iniţiatorii.

„Este demonstrat ştiinţific că practicarea pisciculturii de acest tip are o influenţă benefică asupra mediului, atât prin asigurarea suportului pentru biodiversitatea faunistică şi floricolă în ecosistemele care integrează asemenea exploatări, dar scad şi presiunea asupra resurselor piscicole din mediile naturale. Totodată, activitatea de acvacultură se desfăşoară în armonie cu ciclurile naturii şi depinde de calitatea mediului (apă, sol, biotop), iar managementul de riscuri este prevăzut în reglementările de funcţionare a fiecărei ferme de acvacultură, în baza legislaţiei de mediu, piscicultura ecologică şi cea care fumizează servicii de mediu constituind priorităţi ale pisciculturii tradiţionale în România”, arată proiectul.

Totodată, mai arată ei, exemplificând, în particular, în perioada de funcţionare a platformei plutitoare pentru creşterea păstrăvului în amplasamentul Brădişor, analizele fizico-chimice, efectuate constant, cu privire la calitatea apei au relevat că nu există diferenţe faţă de apa din amonte şi că activitatea de acvacultură nu produce poluarea apei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările