Ministrul Economiei: Reactoarele nucleare ar trebui construite firme din ţări membre NATO sau UE, nu din China

Ministrul Economiei: Reactoarele nucleare ar trebui construite firme din ţări membre NATO sau UE, nu din China

Foto Adevărul

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, reafirmă opinia sa conform căreia extinderea centralei nucleare de la Cernavodă ar trebui făcută împreună cu companii din ţări membre NATO sau ale Uniunii Europene.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul Economiei spune că proiectul privind reactoarele 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă "stagnează” şi că ar prefera ca acesta să fie dezvoltat în colaborare cu companii din ţări considerate parteneri strategici ai României şi nu cu companii din China. 
 
"În momentul de faţă proiectul stagnează cu compania chineză. O să avem discuţii cu Nuclearelectrica vizavi de ceea ce s-a mai întâmplat, e un acord practic de asociere şi atât. Nu s-a mai întâmplat absolut nimic la Nuclearelectrica, o să avem discuţii. Dumneavoastră cunoaşteţi poziţia mea prin care eu am spus că aş prefera să lucrăm cu partenerii strategici ai României pentru că suntem o ţară membră NATO, a Uniunii Europene şi... Eu am zis că aş prefera să lucrez cu companii care sunt ale...", a declarat ministrul Economiei marţi seară, într-o emisiune la B1 Tv. 
 
Virgil Popescu a avansat ideea conform căreia Nuclearelectrica ar fi capabilă să construiască singură un reactor nuclear la centrala de la Cernavodă. 
 
"Eu sunt foarte optimist că reactoarele 3 şi 4 se vor construi şi, de ce nu, şi al cincilea reactor, dar eu cred mai mult că Nuclearelectrica, dacă statul are o politică de dividende foarte corectă vizavi de Nuclearelectrica – şi anul acesta a arătat-o, în 2019 noi nu am luat dividende de la Nuclearelectrica – poate construi chiar singură un reactor. Deci inclusiv acest scenariu este luat în calcul pentru că în momentul când îşi construieşte singur reactor nu mai are nevoie de absolut nimeni să se asocieze, are know how, are tehnologie, canadienii pot să vină lângă Nuclearelectrica pentru că ei au know how-ul pentru CANDU (un tip de reactor dezvoltat de companii canadiene, care sunt considerate foarte sigure– n.r.) ” a spus ministrul Energiei.
 
Acesta a precizat că în 2026 unitatea I de la Cernavodă va trebui oprită şi retehnologizată.
 

Negocierile cu chinezii, prelungite succesiv

 
CGN a fost declarat investitor calificat la data de 9 septembrie 2014 şi investitor selectat la data de 17 octombrie 2014, dată la care a şi fost semnată Scrisoarea Comună privind intenţia de realizare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.
 
La 22 octombrie 2015, acţionarii SNN au aprobat semnarea Memorandumului de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţlor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, document ce a fost semnat la data de 9 octombrie 2015, moment din care au demarat negocierile.
 
Continuarea negocierilor a fost aprobată de mai multe ori.
 
În data de 21 decembrie 2016, Ministerul Energiei a transmis un comunicat de presă prin care a informat că, având în vedere complexitatea proiectului şi angajamentul statului român pe termen lung, consideră că abordarea cea mai corectă este să permită noului guvern o analiză privind deciziile în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor şi paşii de urmat.
 
În luna februarie a acestui an, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, spunea că "negocierile durează de prea mult timp şi este momentul să ne apropiem de o decizie”.
 
Însă ulterior, negocierile au fost din nou prelungite...
 

16 ani de discuţii pe tema unităţilor 3 şi 4, aflate în conservare din 1992

 
Construcţia reactoarelor 3 şi 4 a demarat în perioada 1984 – 1985, unităţile fiind trecute în conservare în 1992, când rata totală de finalizare na lucrărilor era de circa 15% pentru unitatea 3 şi 14% pentru unitatea 4.
 
Discuţiile pe tema dezvoltării unităţilor 3 şi 4 a fost reluată în 2003. Studiul de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche şi prezentat Consiliului de Administraţie al SNN SA în luna martie 2006, a identificat ca solutie optimă pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4, înfiinţarea unei Companii de Proiect formată din investitori locali şi străini, proiect asumat de Guvern la 14 septembrie 2006.
 

În 2007 erau 6 investitori. S-au retras între 2011 şi 2013

 
Guvernul a aprobat în 2007 strategia de atragere a investitorilor în vederea realizării Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, inclusiv graficul de înfiinţare a noii companii responsabile cu finalizarea proiectului.  
 
În urma depunerii ofertelor,  6 companii au fost selectate, fiecare investitor obţinând un procent din numărul total de acţiuni, proporţional cu capitalul investit: Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal România (6.2%), CEZ  Republica Cehă (9.15%), GDF SUEZ Belgia (9.15%), ENEL Italy (9.15%), Iberdrola Spain (6.2%) şi RWE Power Germany (9.15%).
 
La 29 martie  2009 a fost înregistrată compania de proiect sub denumirea SC EnergoNuclear SA şi a fost desemnată echipa managerială. 
 
În 2011 însă, investitorii GDF SUEZ, CEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din proiect, motivându-şi decizia prin necesitatea concentrării investiţiilor în ţările de origine, pe fondul crizei economice.
 
În 2013, şi investitorii rămaşi (ENEL şi ArcelorMittal) au decis să iasă din proiect, astfel că SN Nuclearelectrica SA a devenit unicul acţionar al EnergoNuclear SA.
 
La 22 august 2014 s-a aprobat Strategia de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă prin lansarea unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat (IP) în vederea constituirii unei societăţi, respectiv un joint-venture. 
 
În urma acestei selecţii, au început negocierile cu CGN.
 

CGN a construit 15 reactoare în China

 
În noiembrie 2015, Zhang Qibo - CEO CGN - a afirmat că semnarea acordului cu Nuclearelectrica reprezintă o etapă foarte importantă în colaborarea cu partenerii români şi atestă dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu Europa Centrală şi de Est.
 
“În contextul extinderii cooperării cu Europa Centrală şi de Est, implicarea financiară şi expertiză CGN în inginerie şi operare - ocupând primul loc în China cu 15 reactoare în operare şi 11 în construcţie - atestă dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu Europa Centrală şi de Est, în general, şi cu România, în mod special. În calitate de partener strategic, CGN este pregătită să lucreze îndeaproape cu partenerii români, canadieni şi europeni pentru a continua Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă, în spiritul cooperării reciproc avantajoase, în prezent şi în viitor”, a spus Zhang Qibo - CEO CGN România Nuclear Power Company, China General Nuclear Power Corporation (CGN).
 

Proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă conţinea patru etape, plus cea preliminară

 
Prima etapă, de la semnarea Acordului Investitorilor şi a Actului Constitutiv al JVCo până la data luării Deciziei Finale de Investiţie de către Părţi, cuprinde în special dezvoltarea proiectului până la Decizia Finală de Investiţie, perioadă în care aspectele necesare pentru punerea în aplicare a Proiectului (cum ar fi studiul de fezabilitate, Mecanism de Reducere a Riscului etc.) vor trebui convenite între Părţi (şi / sau respectivii lor afiliaţi) şi autorităţi. Această etapă va implica, printre altele, înfiinţarea JVCo, transferul investiţiei SNN în EnergoNuclear către JVCo, transferul de permise / autorizaţii / licenţe ale SNN, aferente Proiectului, către JVCo şi evaluarea activelor existente ale SNN şi ale Statului român având legătură cu Proiectul (inclusiv apa grea, combustibil nuclear, etc.), reprezentând viitorul aport în natură al SNN şi al Statului român la capitalul JVCo.
 
Etapa 2 - De la Decizia Finală de Investiţie până la data intrării în exploatare comercială ("COD"). Această etapă va presupune aportul în natură făcut de SNN şi de Statul român la capitalul social al JVCo. Această etapă va cuprinde în special faza de construcţie şi testarea, inclusiv prima încărcătură de combustibil, pregătirea operării, până la punerea în funcţiune a Proiectului în vederea exploatării comerciale.
 
Etapa 3 - Exploatarea comercială dupa "COD". Cel mai târziu din acest moment înainte, operarea şi mentenanţa Proiectului (O&M) vor fi efectuate de către o companie specializată de operare şi mentenanţă, care va fi capabilă să îşi asume şi să fie responsabilă pentru riscurile nucleare, în conformitate cu Strategia. 
 
Etapa 4 - Dezafectarea. Dezafectarea începe la data închiderii permanente a reactoarelor şi se va derula în conformitate cu legea aplicabilă. Acordul Investitorilor va prevedea un mecanism de ajustare a structurii organizatorice a JVCo şi, în special, a personalului JVCo, în conformitate cu evoluţia acestor etape. 
 
Evaluarea activelor Nuclearelectrica şi ale statului român care vor reprezenta aportul în natură la JVCo conform Strategiei va fi realizată în conformitate cu legislaţia din România şi cu standardele internaţionale de evaluare şi/sau comparabil cu condiţiile de piaţă, de către un evaluator independent aprobat de ambele părţi.
 
Compania de proiect va fi condusă de un consiliu de administraţie format din şapte mebri şi directorii executivi. Părţile au convenit ca acţiunile lor în JVCo şi participarea lor în societatea mixtă să poată fi, în mod direct sau indirect, transferate unor terţe părţi. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: