„Ordonanţa lăcomiei 2“: Taxa bancară, considerabil „îndulcită“. Cum pot beneficia băncile de reducere sau scutire

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Suntem primii la plata datoriilor bancare

Taxa bancară scade considerabil, va fi diferenţiată în funcţie de cota de piaţă deţinută de bancă, iar o serie de active vor fi exceptate, arată un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat marţi de Ministerul Finanţelor, care modifică Ordonanţa 114.

„Se impune revizuirea mecanismului de calcul şi de plată a taxei pe activele bancare, în beneficiul tuturor părţilor implicate, inclusiv al sistemului bancar, prin acordarea de facilităţi de diminuare a taxei în condiţiile în care aceasta contribuie la îndeplinirea obiectivelor menţionate”, arată ministerul Finanţelor, în motivarea modificărilor.

Scade cota de taxare

Ministerul Finanţelor a renunţat să mai taxeze băncile cu o cotă de 1,2% pe an din active.

Noua cotă a taxei pe active va fi:

a) 0,4% pe an, pentru instituţia bancară care deţine o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%;

b) 0,2% pe an, pentru instituţia bancară care deţine o cotă de piaţă mai mică de 1%.

Cota de piaţă este cea stabilită la sfârşitul semestrului/anului pentru care se datorează taxa.

Băncile sunt obligate să calculeze semestrial, respectiv la sfârşitul anului taxa pe active, iar plata taxei se va face tot semestrial. Pe primul semestru, taxa se plăteşte până la data de 25 august.

Ce active sunt exceptate

Taxa pe active se calculează prin aplicarea cotelor asupra bazei impozabile reprezentată de activele financiare nete ale instituţiei bancare existente în sold la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxă, potrivit evidenţei contabile, din care se scad următoarele active financiare:

a) numerarul;

b) solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

c) expuneri neperformante la valoare netă;

d) titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

e) credite şi avansuri acordate administraţiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

f) credite acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

g) credite acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante ; depozite la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro) şi creanţe ataşate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operaţiuni reverse repo şi titluri luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.

Cum pot beneficia băncile de reducere a taxei sau de scutire 

Băncile ar putea beneficia de o reducere a cu jumătate a taxei, dacă cresc intermedierea financiară şi/sau dacă reduc marja de dobândă dintre creditele şi depozitele în lei sub anumit nivel ce încă nu a fost stabilit.

Taxa se reduce, astfel:

a) pentru creşterea intermedierii financiare, prin creşterea soldului creditelor:

i. cu 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei este egală sau mai mare decât ţinta de creştere a creditării;

ii. până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei este mai mică decât ţinta de creştere a creditării.

b) pentru diminuarea marjei de dobândă:

i. cu 50%, în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează se situează sub nivelul marjei de referinţă a dobânzii, sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este egală sau mai mare decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă;

ii. până la 50%, în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este mai mică decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă.

Taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situaţii:

a) dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării, sau

b) dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă, sau

c) dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.

Indicatorii ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum şi marja de referinţă a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, cu recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

Pentru anul 2019, pentru fiecare instituţie bancară, ţinta de creştere a creditării este de +8%, ţinta de diminuare a marjei de dobândă este de -8%, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Nu sunt supuse taxei pe active instituţiile bancare care înregistrează pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa.

În cazul în care taxa pe active datorată de instituţiile bancare se situează peste profitul contabil, înainte de calculul taxei pe active, înregistrat la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, acestea datorează taxa pe active în limita profitului contabil înregistrat, fără a influenţa taxa pe active datorată pentru anii următori.

Citeşte şi: 

Ordonanţa lăcomiei, varianta a doua. Guvernul îndulceşte taxa bancară şi păsuieşte administratorii de pensii private

„Ordonanţa lăcomiei 2“: Cum se vor calcula ratele la creditele în lei

„Ordonanţa lăcomiei 2“. Administratorii de pensii private Pilon II au primit un răgaz

„Ordonanţa lăcomiei 2“. Producătorii de energie pe bază de cărbune, scutiţi de taxă

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite