Noi reguli pentru darea în plată. Legea a fost promulgată de preşedintele Iohannis

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Legea dării în plată va fi mai avantajoasă pentru debitori, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri o serie de modificări aduse de Parlament.

Proiectul de lege, iniţiat de senatorul Daniel Zamfir, a fost reexaminat în Parlament după ce Curtea Constituţională a decis că este neconstituţional în forma iniţială, care stabilea că imobilele vor putea fi date în plată sau contractele adaptate dacă valuta creditului a crescut cu mai mult de 20% faţă de momentul contractării împrumuturilor, printre alte condiţii, scrie profit.ro.

CCR a stabilit că o astfel de variaţie este prea redusă, dar a indicat că este de acord ca legiuitorul să pună un prag mai mare de fluctuaţie a cursului, precum şi o perioadă pe care aceasta să existe.

Impreviziunea este acea situaţie de risc supra-adăugat, adică peste riscul inerent al unui contract, iar creşterea cu doar 20% nu s-ar fi încadrat în această situaţie, fiind considerată una moderată de către Curte.

Noile reguli

Noua formă a proiectului a fost adoptată deja la finele lunii februarie prin votul Senatului, iar apoi a fost adoptată de deputaţi la finele lunii aprilie.

În rediscutarea legii au fost introduse două condiţii automate de impreviziune: o variaţie de peste 52,6% faţă de cursul de la data semnării contractului pentru o perioadă de cel puţin 6 luni, respectiv o creştere a dobânzii anuale efective cu cel puţin jumătate faţă de nivelul de la data contractării creditului.

Modificările ar da posibilitatea clienţilor cu credite în franci elveţieni să ceară intervenţia instanţelor pentru stabilirea unor termeni contractuali mai favorabili sau să dea în plată casele cumpărate în perioada 2005-2008, când astfel de împrumuturi erau populare, în condiţiile în care francul s-a dublat în valoare faţă de leu.

În acest interval s-ar încadra şi unii debitori care au luat credite în euro în 2007, când leul era foarte puternic ca urmare intrărilor de capital.

Partidul Naţional Liberal, la cererea consumatorilor, n-a mai contestat legea la CCR şi nici Preşedintele n-a mai utilizat această prerogativă.

Un alt articol din legea modificată arată că se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoriile neacoperite.

Pentru că nu mai există un contract care să fie echilibrat în această situaţie, darea în plată ar echivala cu stingerea datoriilor reziduale.

CCR a criticat direct o astfel de prevedere în sesizarea anterioară, arătând că o astfel de situaţie nu poate fi considerată automat una de impreviziune, pentru că impreviziunea nu este o problemă de natură socială, ci una de natură contractuală.

Mai mult, o astfel de prevedere ar permite debitorilor să nu mai plătească ratele şi să beneficieze de prezumţia impreviziunii, ceea ce ar duce la afectarea patrimoniului creditorilor.

Legea privind darea în plată, iniţiată tot de senatorul Zamfir, dar în legislatura precedentă, când era deputat PNL, a eşuat să uşureze povara ratelor ridicate pentru un număr semnificativ de debitori. Instanţele au admis, în general, contestaţiile băncilor şi au judecat impreviziunea în funcţie de situaţia materială a debitorilor.

CCR arată că impreviziunea nu are legătură cu patrimoniul debitorului, ci cu situaţia contractului în sine, dacă în executarea sa apare un risc supraadăugat care să afecteze disproporţionat una dintre părţi. Condiţia impreviziunii a fost introdusă tot de CCR în 2016, după sesizarea de neconstituţionalitate a băncilor, deşi aceasta nu exista în lege.

Circa 10.000 de debitori au trimis băncilor notificări de dare în plată până în toamna anului trecut. Instituţiile de credit vor putea cere examinarea noilor modificări în cadrul eventualelor litigii ce vor apărea după intrarea acestora în vigoare.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite