Noi reguli pentru asigurarea casei: Poliţa va fi obligatorie pentru toate locuinţele, fie că sunt locuite sau nu. Asigurare pentru furtuni. Dispar amenzile

Noi reguli pentru asigurarea casei: Poliţa va fi obligatorie pentru toate locuinţele, fie că sunt locuite sau nu. Asigurare
pentru furtuni. Dispar amenzile

Asigurarea obligatorie pentru locuinţă va acoperi şi riscul de furtună FOTO 123RF

Românii vor trebui să încheie poliţe de asigurare obligatorie pentru orice locuinţă, indiferent că este locuită sau nu, printre riscurile asigurate va fi şi cel de furtună, însă dispar amenzile din lege.

Ştiri pe aceeaşi temă

Modificările apar într-un proiect de lege depus la Senat de către senatorul PSD Liviu Marian Pop şi de către deputatul PSD Gheorghe Simon. „La aproape zece ani de la emiterea Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, trebuie spus că dificultăţile cu care se confruntă actualul sistem de asigurări obligatorii de locuinţe sunt extrem de complexe, fiind generate în principal de nivelul redus de acceptare în rândul populaţiei, gradul de acoperire situându-se sub 20% din totalul fondului locativ, ceea ce a generat necesitatea găsirii unor soluţii pe termen scurt, mediu şi lung pentru asigurarea sustenabilităţii sistemului în condiţiile actualului nivel al primei de asigurare stabilit de către legiuitor, nivel al primei ce a fost anterior calculat pe baza unui grad de cuprindere în asigurare de 100%. De asemenea apariţia tot mai frecventă a unor dezastre naturale ca urmare a furtunilor şi tomadelor a scos la iveală vulnerabilităţile şi ineficienta sistemului de prevenire şi protecţie a populaţiei în cazul unor calamităţ de acest fel”, este argumentul avansat de către iniţiator.

Mai precis, iniţiativa legislativă propune introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecinţe sunt acoperite de asigurarea obligatorie a locuinţelor prin Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

Totodată, iniţiatorii susţin că este obligatorie încheierea contractului PAD pentru toate imobilele cu destinaţie de locuinţe, indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate efectiv în acest scop.

De asemenea, proprietarii care nu-şi asigură locuinţele nu vor mai fi amendaţi, potrivit modificărilor propuse. Aceştia susţin abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD. În prezent, amenzile sunt cuprinse între 100 şi 500 de lei în cazul lipsei poliţei PAD. Cu toate acestea, ele nu au fost aplicate niciodată.

Se încheie poliţa în lei

Mai mult, în poliţa de asigurare va fi menţionată suma asigurat şi prima aferentă în lei, dar şi posibilitatea ca Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să actualizeze sumele respective prin legislaţie secundară, cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. „Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este: a) 100.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip A; b) 50.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip B. (2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevazute la aliniatul (1), denumite in continuare prime obligatorii, sunt: a) 100 lei, pentru suma prevazută la aliniatul (1), litera a); b) 50 lei, pentru suma prevăzută la aliniatul (1), litera b)”, se arată în proiectul de act normativ.

În prezent, potrivit Legii 260/2008, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia de a încheia o poliţă de asigurare împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor) în limita sumei asigurate reprezentând echivalentul în lei a 10.000 sau 20.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate. În funcţie de suma asigurată, valoarea primei repezintă echivalentul în lei a 10 euro, respectiv 20 euro.

În plus, iniţiatorii doresc clarificarea dreptului proprietarilor de imobile în clasa I de rise seismic de a încheia un contract facultativ fără a prezenta dovadă încheierii PAD, în condiţiile imposibilităţii legale de a încheia un contract PAD în lipsa unor lucrări de consolidare a acestora.

De asemenea, asiguraţii nu vor mai fi despăgubiţi pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a unor lucrări/modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă a locuinţei. Sancţiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinţei.

Iniţiatorii susţin posibilitatea încheierii contractului PAD în acelaşi contract cu alte asigurări facultative emise de alţi asigurători în sistem de coasigurare. „În acest fel, modificările vin în întâmpinarea implementării noilor prevederi ale Directivei (UE) 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuţia de asigurări transpuse în legislaţia naţională prin Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări, facilitându-se accesul clienţilor/contractanţilor şi potenţialilor clienţi/contractanţi la produse de asigurare care să corespundă cel mai bine cerinţelor şi nevoilor acestora. Totodată este încurajat şi accesul facil la produse de asigurare întrucât nu sunt crescute în mod artificial numărul documentelor necesare a fi prezentate potenţialilor clienţi înainte de încheierea contractului de asigurare”, arată proiectul.

Acesta introduce de asemenea liberalizarea accesului în acponariatul PAID - vor putea fi acţionari la această societate orice alte entităţi, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să îşi extindă acţionariatul, inclusiv prin oferta publică.

Vor fi de asemenea liberalizate canalele de distribuţie pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuţia contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăţilor de asigurare. Modificările vin în întâmpinarea implementării noilor prevederi legale privind distribuţia de asigurări. În acest mod, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale sau alte instituţii pot distribui produsul de asigurare PAD.

Mai mult, pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundaţii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plăţii.

Se introduce posibilitatea ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: