Modificările legii insolvenţei: o naţionalizare mascată a firmelor private

Modificările legii insolvenţei: o naţionalizare mascată a firmelor private

Specialiştii în insolvenţă spun că modificările aduse legii de resort sunt de fapt „o naţionalizare mascată” a firmelor private aflate în dificultate financiară, prevederi absolut neconstituţionale, având în vedere că încalcă dreptul la proprietate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Modificările aduse recent Legii 85/2014 privind insolvenţa persoanelor juridice, care prevăd printre altele şi conversia datoriilor firmei către bugete în acţiuni care vor fi preluate de stat, sunt aspru criticate de specialiştii în insolvenţă.
 
„Conversia datoriilor în acţiuni poate fi văzută ca o renaţionalizare mascată, diferită de cea a comuniştilor, pentru că statul devine acţionar majoritar”, a declarat pentru „Adevărul” deputatul Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica.
 
„Legea insolvenţei transformă statul în acţionar la firmele falite şi chiar mai mult aduce prin modificările sale noi elemente neconstituţionale. Practic, printr-un plan de reorganizare, statul ajunge să fie patron la patron, sau acţionar la persoana juridică pe care o reorganizează”, a spus la rândul său av. dr. Adrian Cuculis.
 
Bălan, UNPIR: Să te trezeşti cu statul acţionar la firma ta este absolut aberant
 
Motivul declarat al modificărilor aduse Legii insolvenţei este, în opinia legiuitorilor (Ministerul Finanţelor şi Comisia de Progrnoză sunt iniţiatorii proiectului de act normativ), acela de a colecta cât mai mult din datoriile firmelor la buget.
 
În opinia specialiştilor însă, acest lucru este departe a se putea realiza prin preluarea acţiunilor de către stat.
 
„Din expunerea de motive se poate interpreta că scopul modificării legii este de a colecta cât mai eficient şi mult la bugetul de stat, însă aşa cum legea este dată spre modificare, pare să calce în picioare celelalte categorii de creditori”, a precizat av. Cuculis.
 
De aceeaşi părare este şi preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), Niculae Bălan. „Din expunerea de motive înţelegem că se doreşte o recuperare consistentă a datoriilor către buget, dar proiectul nu rezolvă această problemă.
 
Dacă după conversia datoriei în acţiuni, statul devine acţionar, asta nu înseamnă că a recuperat datoria, ci doar că deţine titluri la societatea aflată în dificultate financiară. Să te trezeşti că statul este acţionar la firma ta peste noapte este absolut aberant.
 
Plus că am identificat un conflict de interese între un practician în insolvenţă şi alţi experţi, evaluatori. Cum adică: dacă îţi alegi un avocat să te reprezinte în faţa instanţei înseamnă că e ceva în neregulă?! Ar trebui să te duci în instanţă şi să-ţi dea judecătorul unul din oficiu?! Aşa se întâmplă şi în cazul insolvenţelor. Dacă o firmă propune un administrator judiciar nu înseamnă că e vorba despre un aranjament”, a explicat preşedintele UNPIR.
 
Cuculis: Legea este profund neconstituţională
 
 Specialiştii în insolvenţă consideră că, în forma actuală, legea va fi declarată neconstituţională în integralitatea sa.
 
„Pe de altă parte, se pune mai multă presiune pe administratorii de procedură (administratorii udiciari – n. red.), pentru că ei trebuie să suprevegheze permanent activitatea debitorului. Pe scurt, practicianul în insolvenţă va fi acarul Păun al procedurii, pentru că el va fi tras la răspundere.
 
Legea este profund neconstituţională şi pentru că se aduce o modificare la valoarea prag prin care se arată că poţi să fii insolvent doar dacă creanţele bugetare sunt mai mici de 50% din valoarea totală a datoriei, adică nu te mai poţi numi insolvent, dacă ai datorii mai mari de 50% din totalul lor, către stat”, a spus specialistul, sugerând că, în cazul în care modificările aduse Legii insolvenţei vor ajunge pe masa Curţii Constituţionale, cu siguranţă „vor pica în bloc.
 
Nu se poate face o asemenea discriminare între datoriile comerciale şi cele bugetare, practic ţinându-l pe debitor într-o stare de moarte clinică financiară fiindcă are datorii mai mari de 50% din totalul lor către stat”, a explicat av. Cuculis.
 
Pe rolul instanţelor sunt înregistrate peste 50.000 de dosare de insolvenţă
 
Întrebat dacă într-adevăr se pot recupera 63 milioane de lei de la firmele aflate în insolvenţă, Remus Borza a spus că numărul firmelor aflate în dificultate financiară a crescut galopant în ultimii ani.
 
„Sunt peste 50.000 companii aflate în insolvenţă. În fiecare din ulltimii trei ani au intrat în această procedură circa 10.000 de firme. Vorbim aici de 10% dintre companiile active din România”, a încheiat Borza.
 
Principalele modificări aduse legii insolvenţei:
 
- Conversia datoriilor firmelor către buget în acţiuni, pe care le poate prelua statul, dacă firma privată este în reorganizare
 
- După 5 ani de insolvenţă, firma trece direct în faliment
 
- Administratorul judiciar supraveghează permanent activitatea debitorului şi nu mai poate fi ales de debitor. Este numit de judecătorul sindic aleatoriu din lista administratorilor judiciari autorizaţi
 
- Nu se face nicio plată fără semnătura administratorului judiciar
 
- În 60 de zile de la data la care o firmă a cerut intrarea în insolvenţă se va face o inspecţie fiscală pentru a vedea dacă nu este vorba despre o insolventă frauduloasă
 
 
citeste totul despre: