Bolojan, după decizia CEDO privind restanțele salariale ale magistraților: „Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”

Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat joi seară la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului de a respinge cererile formulate de magistrați privind plata restanțelor salariale, susținând că hotărârea confirmă poziția exprimată anterior de Guvernul pe care l-a condus în această dispută. Liderul PNL spune că verdictul CEDO reprezintă „argumentul decisiv” pentru ca Executivul să închidă controversa legată de plata sumelor solicitate de magistrați.

Liderul PNL, Ilie Bolojan Foto: FB Ilie Bolojan

„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, a transamis Ilie Bolojan într-o postare publicată pe Facebook. 

„Este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe”

Liderul PNL a criticat perspectiva achitării imediate a unor sume pe care le estimează la miliarde de lei, în contextul dificultăților bugetare cu care se confruntă statul:

„Într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni. Pare o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor”.

Ilie Bolojan a invocat și concluziile instanței europene referitoare la potențiale conflicte de interese în soluționarea unor litigii privind drepturile salariale ale magistraților.

„CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută.

Hotărârea CEDO arată că instanțele și-au depășit atribuțiile. Deciziile privind modul în care sunt împărțiți banii țării trebuie să fie luate de Guvern și Parlament, în interesul tuturor. Mai ales în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului”, a argumentat Ilie Bolojan.

În final, fostul premier al Rromâniei a transmis un mesaj către actualul Executiv:

„Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”.

Reacția liderului PNL vine după ce magistraţii români care au reclamat în 2024 la CEDO neplata integrală a restanţelor salariale au pierdut definitiv procesul, Curtea considerând cererile „vădit neîntemeiate”.

Amintim că și Biroul de Presă al Partidului Național Liberal a transmis joi, la scurt timp după comunicarea deciziei, că „hotărârea pronunțată astăzi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului confirmă corectitudinea poziției Guvernului Ilie Bolojan în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților”.

„Partidul Național Liberal constată astfel justețea poziției precedentului Executiv și consideră că decizia CEDO întărește separația puterilor în stat atunci când vine vorba despre folosirea fondurilor publice”, se arată într-un comunicat al PNL.

Potrivit Partidului Național Liberal, „CEDO confirmă un principiu pe care premierul Ilie Bolojan l-a apărat consecvent: deciziile privind alocarea resurselor publice aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești”:

„Prin deciziile de eșalonare și reeșalonare a plăților restante, precedentul Executiv a urmărit un obiectiv legitim, respectiv protejarea echilibrului bugetar.  Partidului Național Liberal,i. Mai mult, CEDO atrage atenția asupra riscului unor conflicte de interese atunci când magistrații pronunță hotărâri care-i avantajează direct, privind drepturi salariale de care beneficiază ei înșiși. Este o observație foarte importantă, care trebuie analizată cu atenție și responsabilitate de instituțiile sistemului românesc de justiție și care trebuie să aibă consecințe practice pentru viitor, de eliminare a riscului conflictelor de interese”.