Majorarea cu 40% a pensiilor aruncă România în colaps. Bugetul nu va putea face faţă pensionării „decreţeilor”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
1,8 milioane de români, născuţi după decretul dat de Ceauşescu în privinţa interzicerii avorturilor, se vor pensiona după anul 2030. FOTO Arhiva Adevărul
1,8 milioane de români, născuţi după decretul dat de Ceauşescu în privinţa interzicerii avorturilor, se vor pensiona după anul 2030. FOTO Arhiva Adevărul

Mai mulţi economişti avertizează că majorarea pensiilor cu 40% în toamna anului viitor va arunca România în colaps, ducând practic la o dublare a deficitului bugetar şi creând vulnerabilităţi majore o dată cu pensionarea „decreţeilor”.

UPDATE: Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat vineri că evoluţia demografică va crea mari provocări.

"Sistemul de pensii a fost o preocuparea a mea personală, dar şi a noastră, ar trebui. Ştim cu toţii ce ne aşteaptă în 20 de ani când o să ieşim toţi la pensie cei din generaţia mea: decreţeii. Atunci o să fie un efort foarte mare pentru a putea susţine pensiile nostre. Evolutia demografică crează provocări. (...) Nu suntem singura ţara cauta soluţii, altele au căutat mai devreme şi au găsit, Anglia a reformat, Noua Zeelandă. Problema demografică este cunoscută de mai multe ţări. În Romania lucrurile nu au mers în direcţia pe care am vrut-o noi şi încercăm să corectăm din mers. ", a spus Cîţu.

El a mai afirmat că Pilonul II a suferit câteva şocuri negative.

"Eliminarea şocurilor nu se vor rezolva foarte repede. Sunt costuri de tranziţie pe care nu le putem rezolva foarte repede", a afirmat el.

.................................................................................................

Ştirea iniţială:

Concret, decizia liberalilor de a respecta majorările iniţiate de PSD - măsuri considerate drept populiste şi absolut nesustenabile de toţi analiştii economici, inclusiv cei ai Comisiei Europene -, va arunca România într-o extrem de mare dificultate financiară, dublând practic gaura din buget.

"Este clar că o majorare a pensiilor de asemenea magnitudine (40% din septembrie 2020 – n. red.) nu se potriveşte cu actualele date economice. Legea pensiilor este cea mai serioasă problemă internă cu care se confruntă economia românească", susţine economistul Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. 

Acesta şi alţi economişti estimează că o majorare a pensiilor cu 40% va costa aproximativ 1% din PIB în ultimul trimestru al anului următor, urmând a creşte la 2,7% din PIB pentru întregul an 2021.

De altfel, Comisia Europeană a estimat că deficitul bugetar al României va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare. Este vorba de o cifră dublă faţă de limita de 3% din PIB cerută de UE, riscând să declanşeze o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar majora costurile cu împrumuturile pentru România şi ar pune noi presiuni asupra leului.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a spus că estimarea Comisiei Europene privind deficitul bugetar de 6,1% pentru 2021 nu poate fi luată în discuţie pentru că este mai mult decât un pericol. "Asemenea deficit nu poate să fie luat în discuţie. Nu cred că putem să discutăm în mod serios despre un asemenea deficit pentru că de regulă nu te iartă pieţele şi noi avem o finanţare majoră şi pe piaţa internă şi pe piaţa externă. Ştim că trebuie făcut ceva", a afirmat Mugur Isărescu.

Agenţiile de rating ne taxează

Toate cele trei mari agenţii de rating acordă României cel mai redus calificativ din zona investment grade, recomandat pentru investiţii, ceea ce înseamnă că orice retrogradare ar duce ratingul suveran al României în categoria junk. 

Miercuri, S&P Global Ratings a anunţat că a revizuit perspectiva asociată ratingului României, de la stabilă la negativă, ceea ce înseamnă că este posibil să reducă ratingul de ţară "BBB minus" dacă deficitul nu va fi ţinut sub control.

1,8  milioane de „decreţei” se pensionează după 2030

Aşa cum am mai scris, circa 1,8 milioane de români, născuţi după decretul dat de Ceauşescu în privinţa interzicerii avorturilor, se vor pensiona, la limita de vârstă prevăzută de lege, după anul 2030.

Foarte probabil, raportul salariaţi/pensionari se va schimba radical, având în vedere că numărul proaspeţilor pensionari de după 2030 reprezintă puţin mai mult de o treime din cel actual.

Concret, în prezent există aproximativ 6 milioane de salariaţi, care plătesc contribuţii transferate în pensiile a 5,3 milioane de pensionari, rezultând un raport salariaţi/pensionari de 10/9.

Indiferent care va fi rata mortalităţii şi rata natalităţii în următorii 12 ani, cei aproximativ 1,8 milioane de români care vor ieşi la pensie după 2030 vor schimba radical acest raport.

Această teorie a fost confirmată şi de consultantul fiscal Gabriel Biriş: “Ceea ce este extrem de îngrijorător este distribuţia vârstelor. Ea arată ca o amforă: burta, generaţia cea mai groasă care ţine greul sistemului de pensii, sunt decreţeii. În momentul în care evoluăm în timp, 2030, adică peste 12 ani, nu va mai arăta ca o amforă, ci ca Schwarzenegger. Şi când umerii ies la pensie, sistemul se rupe”.

La rândul său, Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România a declarat: “În viitor vor fi necesare schimbări majore a sistemului de pensii, deoarece o proporţie importantă a populaţiei va fi la pensie, nu va mai munci şi se va baza pe veniturile altor membri ai familiei şi pe guvern. Şi acest lucru se va întâmpla în condiţiile unei scăderi a populaţiei. Ţinând cont de această provocare, considerăm că trebuie luate măsuri în sensul majorării componentei de contribuţii definite, publice sau private, (vs beneficii definite care vor crea datorie publică şi vor pune o povară suplimentară pe generaţiile următoare). De asemenea, trebuie încurajată educaţia financiară şi conştientizat faptul că independenţa financiară la pensionare depinde de fiecare dintre noi.” 

Imagine indisponibilă
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite