Greenpeace cere Comisiei Europene să ancheteze planul de restructurare al CE Oltenia: „Primeşte 1,3 miliarde de euro, dar nu renunţă la cărbune”. Reacţia CEO

Greenpeace România susţine că planul de restructurare şi decarbonare a Complexului Energetic Oltenia (CEO), în valoare de peste 1,3 miliarde de euro, duce la creşterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% în 2030 şi contravine principiilor de acordare a fondurilor europene.

UPDATE: Reacţia Complexului Energetic Oltenia

„În legătură cu afirmaţiile lansate prin raportul Greenpeace, CE Oltenia doreşte să facă următoarele precizări.

Raportul Greenpeace a luat ca referinţă anul 2020, afectat de criza COVID în care producţia de energie electrică a fost la un minim istoric. Astfel,  emisiile de CO2 in 2020 au fost cu 50-60% sub nivelul anilor anteriori,  de circa 7 milioane de tone,  comparativ cu o medie de 12 milioane de tone în perioada 2018-2019.

Precizăm că Planul de restructurare şi decarbonare trimis Comisiei Europene pentru aprobare este singura soluţie pentru menţinerea în activitate a companiei şi alinierea la efortul european de reducere a emisiilor de carbon.

Planul de decarbonare propus, care urmează să fie implementat în perioada 2021-2025, presupune diversificarea mixului energetic prin introducerea de energie regenerabilă şi cu gaze în portofoliul companiei, respectiv:

-  construcţia a opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 725MW;

- reabilitarea şi modernizarea microhidrocentralei cu putere instalată de 10MW de la SE Turceni;

- construcţia unei centrale electrice de circa 475MW pe gaz natural la SE Turceni;

- construcţia unei centrale electrice de circa 850MW pe gaz natural la SE Işalniţa.

Capacitatea totală instalată de producţie de energie electrică va ajunge de la 3.570 MW, în 2020, la 3.094 MW în 2026, ponderea de capacitate din lignit ajungând la 50% din capacitatea totală.

Astfel, emisia specifică la nivel de companie se va diminua de la 0.82 t CO2/MWh în 2020, la 0.51 t CO2/MWh începând cu anul 2026, reprezentând o reducere de aproximativ 38%. Acest lucru se explică prin aceea că, prin implementarea planului de decarbonare, CE Oltenia va avea capacităţi noi de producţie, mai puţin poluante, cu o emisie specifică (t CO2/ MWh produs) mai mică.

Conform prognozelor din planul de afaceri al CE Oltenia şi în funcţie de condiţiile de piaţă din următorii ani, în anul 2030 emisiile de CO2 provenind din capacităţile pe bază de lignit se vor reduce la circa 5.8 milioane de tone de CO2. 

În ceea ce priveşte noile capacităţi pe gaz natural care vor înlocui capacităţi echivalente pe lignit, studiile de fezabilitate deja realizate arată că acestea vor contribui la o reducere de circa 3 milioane de tone CO2/an, dacă s-ar produce acelaşi volum de energie electrică, fiind în linie cu principiile privind accesarea fondurilor europene specifice. În plus, capacităţile pe gaz natural au o emisie specifică de 3 ori mai mică decât cele pe bază de lignit.

CE Oltenia va investi în centrale care vor avea opţiunea de a utiliza şi hidrogen în combinaţie cu gazul natural, fapt ce va conduce la o reducere suplimentară a emisiilor cu până la 25%.

Planul de decarbonare este soluţia asumată de CE Oltenia şi de Guvernul României  pentru diversificarea resurselor energetice şi transformarea companiei într-una viabilă, care să asigure în continuare necesarul de energie electrică al ţării”.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ştirea iniţială:

Greenpeace va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete şi a sesizat autorităţile responsabile din România. 

Planul de restructurare şi decarbonare creionat de Complexul Energetic Oltenia este urmarea nereturnării previzibile a ajutorului de salvare în valoare de 252 milioane de euro, primit de companie de la guvernul român la începutul anului trecut, prin OUG 12/2020. Scopul planului de restructurare al CEO este de a demonstra restabilirea viabilităţii companiei pe termen lung. Implementarea lui - fiind vorba de un ajutor de stat - trebuie să fie aprobată de Comisia Europeană. Guvernul a adoptat în noiembrie 2020 un memorandum, prin care se angajează să susţină, prin bugetul de stat, schema de ajutor de stat pentru restructurarea companiei, în valoare de 1,326 miliarde de euro. CEO aşteaptă validarea planului de către Comisia Europeană.

Surpriza vine chiar din plan: CEO nu se decarbonează

CEO îşi propune să folosească cărbunele chiar şi în 2030, fără a-şi stabili un termen de eliminare a acestui combustibil din producţia de energie. O parte din capacităţile actuale mai puţin folosite vor fi înlocuite în principal cu centrale noi pe gaze, ce contribuie la bilanţul de emisii nocive, şi câteva parcuri de fotovoltaice, care vor avea o importanţă neglijabilă (sub 6%) în mixul de energie pe care CEO intenţionează să o vândă în următorul deceniu.

Conform analizei planului de restructurare, emisiile totale ale CEO vor creşte în 2030, comparativ cu 2020, cu peste 28%. Mai precis, contrar direcţiei de decarbonare declarate de companie, emisiile anuale totale ale companiei vor creşte între 2020 şi 2030 de la 7 Mt CO2/an în 2020 la aproximativ 9 Mt CO2/an în 2030, cu un maxim de 10.7 Mt CO2/an în 2024. 

„Asistăm la un paradox: CEO solicită miliarde de euro pentru un plan de decarbonare care va creşte producţia de emisii de gaze cu efecte de seră. An de an, centralele pe cărbune înregistrează pierderi, fiind o povară pentru bugetul de stat. Fiecare cetăţean al României trebuie să ştie că plăteşte - fără să fie întrebat - pentru a continua să fie poluat de către această industrie, deşi potenţialul României pentru energie regenerabilă este uriaş. Problemele de sănătate şi mediu generate generate de acest ucigaş tăcut sunt cu mult mai mari decât beneficiile.” spune Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Planul conţine şi alte puncte critice, care îl fac incompatibil cu cerinţele Uniunii Europene. Spre exemplu, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin agregarea producţiei de energie din surse regenerabile şi gaz cu cea pe bază de lignit nu este compatibilă cu Directiva EU ETS şi cu obiectivele Fondului pentru modernizare, pe care CEO speră să îl acceseze. Singura şansă pentru a primi finanţare este retragerea din funcţiune a tuturor capacităţilor pe bază de lignit, cerută de Greenpeace de mai mulţi ani.

De asemenea, planul actual al CEO susţine ipoteza nevoii unor ajutoare constante din partea guvernului român pentru achiziţionarea certificatelor de carbon şi după perioada de restructurare (2025). Practic, în condiţiile unei creşteri previzibile a taxării europene a emisiilor de carbon, România va plăti din buzunarele cetăţenilor estimativ 3,68 miliarde de euro pentru a menţine în viaţă CEO în perioada 2021-2030, un muribund al industriei energetice din România.

De ce s-a ajuns la această situaţie şi cum putem ieşi din ea

Planul CEO este un produs al ezitărilor României de a puncta clar un calendar şi o strategie  pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic şi înlocuirea acestuia cu noi capacităţi de energie regenerabilă. De fapt, România e una dintre puţinele ţări care încă mai foloseşte cărbunele. 

Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) elaborat de România este lipsit de ambiţie şi a fost criticat în recomandările Comisiei Europene. Intenţia României de a folosi cărbunele  dincolo de orizontul anului 2030 contravine obiectivelor europene de decarbonare stabilite prin Pactul Verde European, nu prezintă avantaje economice în contextul creşterii accelerate a preţului emisiilor de carbon şi are un impact negativ dovedit asupra calităţii aerului (cu efecte şi costuri mari asupra sănătăţii publice). 

Există fonduri europene substanţiale pentru tranziţia către producţia de energie din surse regenerabile. România, prin planul propus de CEO şi prin lipsa unor politici publice ambiţioase de decarbonare, poate rata însă această şansă unică pentru realizarea unei tranziţii energetice echitabile pentru comunităţile dependente de cărbune şi afectate de poluare, în special zonele miniere din Gorj şi Hunedoara. Resursele alocate din Fondul pentru o Tranziţie Justă, în vederea diversificării economice şi pentru recalificarea şi incluziunea activă a lucrătorilor, vor putea fi accesate atâta timp cât judeţe precum Gorj îşi propun să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. 

„Solicităm Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Guvernului României, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor  Europene şi Consiliului Concurenţei să analizeze cu luciditate aceste informaţii, să oprească sprijinirea producţiei de energie pe bază de cărbune şi să comunice o dată clară şi un plan realist pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic naţional. Nu mai avem timp de pierdut. Vrem ca România să devină un lider în combaterea schimbărilor climatice, într-o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon şi aer curat pentru locuitorii ei.” a declarat Vlad Cătună, campaigner Greenpeace România. 

Greenpeace a transmis această analiză şi către instituţiile relevante din România şi va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete, semnalând incompatibilitatea planului propus de Complexul Energetic Oltenia cu direcţia europeană de decarbonare şi cu ambiţiile declarate ale României de a prioritiza combaterea schimbările climatice.